Aberatiile stangii politice si mediatice au luat proportii. Nu doar sefa PSD una sugereaza, alta face. Si liderii occidentali se dau de ceasul mortii sa-si etaleze dihonia. Iar presa mainstream e departe de a-i ajuta.
Aiuritoare sunt contradictiile in care se inglodeaza liderii europeni, de la Bucuresti la Biarritz. Si odata cu ei si presa care-i sustine. Pe malul Dambovitei tocmai are loc restauratia restauratiei dragniote. Cum?
Simplu. O semnalizeaza decizia de a i se oferi portofoliul Justitiei (luat pe nedrept Anei Birchall tocmai cand pesedista voia realmente, in fine, sa faca bine) febletei lui Florin-Iordache-alta-intrebare, Dana Girbovan, iar cel de vicepremier pe probleme economice slugii Gazprom, Iulian Iancu.
Sunt notorii interventiile Danei Girbovan, in nume propriu sau al unei asociatii parca fantomatice, in sustinerea unor propuneri de masuri si demersuri criticate sever de experti independenti si de organizatii ca GRECO sau Comisia de la Venetia. Caci punctul lor terminus imi pare ca a fost si ramane dezmembrarea statului de drept, prin masacrarea anticoruptiei si Legilor Justitiei romanesti pe calapodul cleptocratiei pesediste.
Cu ambele propuneri V.V. Dancila contrariaza nu numai bunul simt al unei natiuni care a dovedit la 26 mai ca vrea un stat de drept veritabil, prooccidental, cu o justitie efectiv independenta, precum si promisiunile facute in SUA de presedintele Romaniei. Se contrazice si pe ea insasi.
Caci marioneta lasata, dupa incarcerarea stapanului ei, sa zburde libera pe scena si careia nu i se pare prea fudul, in ciuda dificultatilor ei majore cu gandirea si cu limba materna, sa vrea sa fie presedinte, mimase o deschidere spre reforma. Si simulase o apetenta pentru respectarea democratiei. Cortina, iata, a cazut. Si mastile, odata cu ea.
Odata finita comedia, suntem siliti sa asistam la spectacolul imund al unui partid-stat care, in reactie la schimbarea demografica si la infrangerile sale tot mai categorice la urne, se arata absolut incapabil sa se reinventeze ca formatiune politica serioasa, democratica.
"Ciuma rosie" revine deci la propria identitate totalitara, antieuropeana si antioccidentala, precum "cainele la ce a varsat. Sau ca nebunul care se intoarce la nebunia lui", spre a cita biblicele Proverbe, 26,11.
Norocul premierului e debandada lumii. Incercand sa se tina la distanta de ea si sa-si salveze carierele, prea putin lideri occidentali au timp si chef sa analizeze si sa critice cu fermitatea necesara nefacutele unei scene politice romanesti marcate de incompetenta, conspirationisme, extremism, coruptie, ipocrizie si blaturi politice.
In fond, duplicitatea si dezbinarea sunt la ele acasa si in vest. Unde stanga, asaltata de o dreapta conservatoare sau populist-nationalista tot mai greu de combatut electoral, a inceput s-o ia razna si sa reduca toate problemele geopolitice la noi versiuni de "inamici ai poporului".
In speta la liderii populisti, antiprogresisti ori nationalisti ca Trump, Boris Johnson, Salvini, Orban, brazilianul Bolsonaro ori israelianul Benjamin Netanyahu. Un recent comentariu semnat de Stefan Kornelius in Suddeutsche Zeitung pretindea, inca din titlu, ca SUA ar fi devenit, chipurile, "problema centrala a geopoliticii".
Pe marginea intrunirii G7, editorialistul ziarului german de stanga sugera ca toate crizele acestei lumi, de la ale democratiei, la schimbare climatica si de la migratie, biodiversitate si tehnologie pana la capitalism, s-ar putea rezolva daca ar disparea "raul central: Trump". Ca si cum n-ar exista terorismul islamist ori ambitiile nucleare iraniene, pe care nu le-au inventat Trump sau Netanyahu.
Ca si cum n-ar exista Rusia lui Putin si calcarea in picioare a dreptului national si international de catre kaghebistii si omuletii verzi ai Kremlinului. Ca si cum China comunista n-ar inabusi orice aspiratie la independenta si libertate a oamenilor din Hong Kong, din Tibet, din zonele uigure, din China propriu-zisa. Ca si cum Turcia n-ar aresta oameni doar pentru ca au participat la niste demonstratii kurde. Ca si cum Iranul n-ar schingiui si inchide femei doar pentru ca isi asuma lupta pentru demnitatea proprie si refuza sa poarte basmaua islamica.
Ca si cum foametea din Venezuela si crimele sandiniste ar fi opera noilor lideri de dreapta. Sau ca si cum Trump si ceilalti ar accelera decrestinarea unor vaste regiuni din Asia si ar tacea malc, ca liderii europeni, la acest genocid cultural.
In fapt, mult vituperati de catre stanga, liderii de genul unor Netanyahu, Trump, Bolsonaro, Orban, Berlusconi, Salvini, Kaczinski sau Boris Johnson sunt mai degraba un simptom decat cauza crizelor cu pricina.
Ei reprezinta reactia nu tocmai agreabila a electoratelor la deceniile de groaznice exagerari ale unei stangi in fond nihiliste. Caci e limpede ca actualele crize le-au precedat acestor lideri si vor continua sa dea omenirii de furca mult dupa ce ei vor iesi din scena.
Ce e, de fapt, acest delir reductionist? Un escapism, o incercare de eludare a adevaratelor probleme existente si o incercare de mistificare a electoratelor comparabila cu teoriile conspirationiste in genul celei a "statului paralel", vehiculata de Liviu Dragnea si de camarila lui. Care a cooptat-o si pe V.V. Dancila.
Cea din urma a alimentat sperante cu totul amagitoare intre romanii iluzionandu-se ca PSD se poate reforma, iar tara va putea reveni la normalitate fara sa fie nevoie de o noua revolutie.
Petre M. Iancu
daca cineva crede ca poate suprima 'stanga globala' se inseala.
in... Vezi tot