Înalt funcționar din MAI, „albit” prin prescripție, după ce a intermediat o șpagă de 100.000 de euro. Cum au eludat două judecătoare decizia CJUE MOTIVARE

Ionel Badea, fost director de cabinet al șefului Corpului de Control al ministrului Carmen Dan în anul 2017, a scăpat definitiv de răspunderea penală pentru intermedierea unei mite de 100.000 de euro între un director al OMV Petrom și un afacerist. Mai mult, în afară de constatarea prescripţiei, instanța a dispus restituirea cauțiunii către familia directorului OMV, între timp decedat, iar cheltuielile de judecată au rămas în sarcina statului.

La fond, fostul ofițer MAI Ionel Badea a fost găsit vinovat de complicitate la luare de mită. Cel care a luat efectiv banii a fost Paul Eduard Ciobanu, director la OMV Petrom și membru în comisia de evaluare a licitației cu privire la atribuirea unui contract de transport persoane în valoare de aproape 1 milion de euro.

Badea și Ciobanu i-au cerut unui afacerist, care era interesat de obținerea contractului, suma de 100.000 de euro, adică 10% din valoarea acestuia.

Ca să nu „bată la ochi”, mita a fost disimulată sub forma unui contract de consultanță redactat pe numele unei firme de Răzvan Viorel Poppa.

Pe 31 decembrie 2020, Tribunalul București i-a condamnat pe Badea, Ciobanu și Poppa la câte 3 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, respectiv complicitate la această infracțiune. Cei trei au fost achitați pentru acuzația de trafic de influență. Între fond și apel, Paul Eduard Ciobanu a decedat, astfel că instanța a dispus încetarea procesului penal cu privire la acesta.

Pe data de 05.09.2023, Curtea de Apel București a constatat însă că nu-i poate condamna nici pe Ionel Badea și Răzvan Viorel Poppa, deoarece între timp faptele s-au prescris.

Deși procurorii DNA au solicitat condamnarea lui Ionel Badea și a lui Răzvan Viorel Poppa pe motiv că există acte de întrerupere a cursului termenului de prescripţie până la pronunţarea deciziei nr.297/2018 a CCR și până la finalizarea rechizitoriului, în 2017, instanța a reținut că termenul de stingere a răspunderii penale a început să curgă la data săvârşirii infracţiunilor, adică din 2013.

Judecătoarea considerată „spaima infractorilor” s-a „înmuiat”

Decizia de încetare a procesului penal cu privire la Badea și Poppa a fost pronunțată pe data de 5 septembrie, după ce instanța de la Luxemburg a constatat că „marea prescripție” este contrară dreptului european.

Judecătoarele care i-au scăpat pe Ionel Badea și Răzvan Viorel Poppa sunt Claudia Jderu (președinte) și Sabina Adomniței (judecător).

Judecătoarea Claudia Jderu este cea care le-a condamnat pe Elena Udrea și pe Ioana Băsescu la 8, respectiv 5 ani de închisoare în Dosarul campaniei din 2009. Tot Claudia Jderu este judecătoarea care a pronunțat decizia definitivă de 10 ani și 8 luni pe numele lui Sorin Oprescu.

Judecătoarea Sabina Adomniței este soția lui Cristian Adomniței – fost ministru PNL al Educației și fost președinte al Consiliului Județean Iași. Cristian Adomniței a fost condamnat, pe fond, la o pedeapsă de 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare (pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual), iar în prezent se judecă în apel.

Cum a eludat instanța decizia CJUE de anulare a „marii prescripții”

Pe data de 24 iulie 2023, cu o lună și jumătate înainte de pronunțarea hotărârii definitive din această cauză, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că toate cele peste 5.700 de soluții de încetarea a procesului penal dispuse de instanțele din România în baza deciziilor CCR din 2018 și 2022 sunt contrare dreptului european.

Iată cum motivează judecătoarele Claudia Jderu și Sabina Adomniței decizia de încetare a procesului penal, în pofida hotărârii CJUE:

• „Deşi instanţa de la Luxembourg a statuat în sensul că obligația unei interpretări conforme le impune instanțelor naționale să modifice, dacă este cazul, o jurisprudență consacrată atunci când aceasta se întemeiază pe o interpretare a dreptului intern incompatibilă cu obiectivele unei decizii-cadru şi că, în cazul în care o instanță națională consideră că se găsește în imposibilitatea de a interpreta o dispoziție din dreptul intern în conformitate cu o decizie-cadru ca urmare a faptului că este ținută de interpretarea dată acestei dispoziții naționale de curtea supremă națională într-o hotărâre în interpretare, revine instanței naționale sarcina de a asigura efectul deplin al deciziei-cadru, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, interpretarea reținută de curtea supremă națională, din moment ce această interpretare nu este compatibilă cu dreptul Uniunii (…) Curtea constată că deciziile Curţii Constituţionale nr.297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022 sunt decizii simple, extreme, potrivit cărora în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art.147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între 26 aprilie 2018 și pana la data de 30 mai 2022 (data intrării in vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022), fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale.
• Prin urmare, fără a fi calificate ele însele ca mitior lex (lege mai favorabilă – n.r.), deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 configurează, prin efectele pe care le produc la nivelul normei înscrise în cadrul art. 155 alin. (1) Cod penal, un veritabil criteriu concret de determinare a legii penale mai favorabile până la soluţionarea definitivă a cauzei, constând dintr-un regim juridic mai favorabil aplicabil unei cauze care înlătură răspunderea penală (prescripţia răspunderii penale).
• Această concluzie nu este generată de hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr.67 din 25 octombrie 2022, ci reprezintă opţiunea legiuitorului român de a concepe instituţia prescripţiei răspunderii penale ca una de drept penal substanţial în toate componentele sale, sediul materiei fiind exclusiv Codul penal, fiind intim legată de conceptul de răspundere penală.
• În concluzie, nefiind vorba despre o interpretare a dreptului intern incompatibilă cu obiectivele deciziei-cadru, efectuată de instanţele judecătoreşti, sau chiar de instanţa supremă, ci despre o configurare de către legiuitor a instituţiei prescripţiei ca una de drept penal substanţial cu toate efectele ce decurg din această natură, Curtea constată că o interpretare conformă a dreptului național nu s-ar putea face în cauză decât contra legem.
• Constatând, astfel, în dosarul cauzei, o succesiune de legi în timp, o reglementare continuă a instituţiei prescripţiei răspunderii penale, dar şi elemente de diferenţă între cele două reglementări, Curtea apreciază că se impune analizarea legii penale mai favorabile, pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu o cauză de înlăturare a răspunderii penale cu privire la comiterea infracţiunilor de „complicitate la luare de mită” şi „complicitate la trafic de influenţă”, de către inculpaţii Badea Ionel şi Poppa Răzvan Viorel.
• Astfel, Curtea reţine că în ipoteza în care s-ar considera că mai favorabilă ar fi legea penală în configuraţia existentă în perioada cuprinsă între publicarea în Monitorul Oficial al României nr.518 din 25 iunie 2018 a deciziei nr.297/2018 a C.C.R. şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă din data de 30.05.2022, infracţiunile pretins săvârşite de către inculpaţii Badea Ionel şi Poppa Răzvan Viorel în luna mai 2013 sunt pedepsite de lege cu închisoarea de la 2 ani la 6 ani şi 8 luni şi respectiv de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani şi respectiv de 5 ani.
• Curtea reţine că, potrivit art.155 alin.2 Cod penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale a început să curgă la data săvârşirii infracţiunilor.
• În cazul în care s-ar considera că mai favorabilă ar fi legea penală în configuraţia existentă la data săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii (Cod penal 1969 – n.r.) ambele infracțiuni pretins săvârşite de către inculpaţii Badea Ionel şi Poppa Răzvan Viorel în luna mai 2013 sunt pedepsite de lege cu închisoarea de la 3 la 15 ani şi respectiv de la 2 la 10 ani, astfel încât termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 10 ani şi respectiv de 8 ani, împlinit încă o dată potrivit art.124 Cod penal 1969.
• În consecinţă, în mod evident, este net favorabil inculpaţilor apelanţi Codul penal în vigoare între publicarea în Monitorul Oficial al României nr.518 din 25 iunie 2018 a deciziei nr.297/2018 a CCR şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă din data de 30.05.2022, a cărui aplicare conduce la înlăturarea răspunderii penale ca urmare a constatării intervenirii prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa constatării unui impediment în exercitarea acţiunii penale împotriva inculpaţilor, respectiv cel prevăzut de art.16 lit.f din Codul de procedură penală”, reține instanța.

De ce au cerut procurorii ignorarea deciziilor CCR

Cu ocazia dezbaterilor în faţa instanţei de control judiciar, reprezentantul Parchetului a arătat că în cauză se impune neaplicarea deciziei nr.358/2022, apreciind că există acte de întrerupere a cursului termenului de prescripţie până la pronunţarea deciziei nr.297/2018, aşa cum rezultă din actele dosarului de urmărire penală şi, respectiv, de la momentul trimiterii în judecată a inculpaţilor – 18.12.2017:

• „Astfel, apreciază că se poate pronunţa o soluţie pe fondul cauzei în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Badea Ionel şi Poppa Răzvan Viorel.
• De asemenea, şi în privinţa inculpatului decedat Ciobanu Eduard Paul, având în vedere practica majoritară a instanţelor de judecată şi chiar a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât probele administrate în cauză, inclusiv în faza judecăţii apelului, coroborate cu mijloacele de probă efectuate în faza de urmărire penală, reprezintă probe directe de dovedire a săvârşirii cu vinovăţie a infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă, inclusiv pentru inculpatul decedat, cu privire la care solicită pronunţarea unei soluţii care să aibă în vedere, în principal, decesul acestuia.
• DNA solicită admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii atacate şi, în fond, încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Ciobanu Eduard Paul pentru cele două capete de acuzare, respectiv condamnarea inculpaţilor Badea Ionel şi Poppa Răzvan Viorel pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă, avându-se în vedere probele readministrate de instanţa de apel în mod nemijlocit coroborate cu mijloacele de probă ce au vizat înregistrările efectuate între inculpaţi, pe de o parte, şi martorul denunţător, pe de altă parte, din care rezultă modul de operare”, se arată în documentul citat.

Acuzațiile DNA pentru fostul ofițer Ionel Badea

DNA i-a trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 18.12.2017 pe Ionel Badea, Paul Eduard Ciobanu și Răzvan Viorel Poppa pentru infracțiuni de corupție, astfel:

1. Ciobanu Eduard Paul pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, constând în aceea că:

• În calitate de angajat al S.C. OMV Petrom şi membru în comisia de evaluare a licitației din anul 2013, în perioada aprilie-iunie 2013 după ce în virtutea atribuțiunilor de serviciu a intrat în posesia datelor privind societățile ofertante la licitație, în luna mai din același an, a procedat la contactarea telefonică a martorului denunțător Bălășescu Ion și ulterior cu ajutorul inculpatului Badea Ionel a transmis datele respective inculpatului Poppa Răzvan Viorel care a procedat la redactarea unui contract fictiv de consultanță și totodată, prin intermediul acestuia, a pretins de la martorul denunțător Bălășescu Ion un procent de 10% din valoarea contractului de transport persoane, respectiv suma 946.700 euro, fără T.V.A., pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, privind verificarea și evaluarea corectă din punct de vedere tehnic (acuzaţia de „luare de mită”);
• În calitate de angajat al S.C. OMV Petrom și membru în comisia de evaluare a licitației din anul 2013, în perioada aprilie-iunie 2013, iar în luna mai din același an, cu ajutorul inculpatului Badea Ionel, și prin intermediul inculpatului Poppa Răzvan Viorel a pretins, în condițiile menționate mai sus, de la martorul denunțător Bălășescu Ion un procent de 10% din valoarea contractului de transport persoane, respectiv suma 946.700 euro, fără T.V.A., cu condiționarea adjudecării licitației și pentru a-și folosi influența pe lângă factori de decizie din cadrul S.C. OMV Petrom S.A., respectiv directorul general executiv și directorul management, în scopul atribuirii respectivului contract de achiziție de către S.C. OMV Petrom S.A. firmei denunțătorului, S.C. Bălășescu IJ S.R.L (acuzaţia de „trafic de influenţă”).

2. Badea Ionel, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită și complicitate la trafic de influență, constând în aceea că:

• În perioada aprilie-iunie 2013, mai precis în luna mai din același an, în virtutea promisiunii de ajutor exprimată cu ocazia întâlnirii din localitatea Armășești, jud. Ialomița, a intrat în posesia unui înscris remis de inculpatul Ciobanu Eduard Paul cunoscând destinația acestuia, respectiv aceea că datele respective vor fi inserate în contractul de consultanță ce urma să se încheie între S.C. Bălășescu IJ SRL și S.C. Green Team International S.R.L. procedând apoi la transmiterea acestuia astfel încât să intre în posesia inculpatului Poppa Răzvan Viorel, reprezintă o înlesnire și ajutor pentru inculpatul Ciobanu Eduard Paul să pretindă urmare a încălcării atribuțiilor sale de serviciu (privind verificarea și evaluarea corectă din punct de vedere tehnic), prin intermediar, de la martorul denunțător Bălășescu Ion un procent de 10% din valoarea contractului de transport persoane, respectiv suma 946.700 euro, fără T.V.A. (acuzaţia de „complicitate la infracţiunea de luare de mită”);
• În perioada aprilie-iunie 2013, mai precis în luna mai din același an, în virtutea promisiunii de ajutor exprimată cu ocazia întâlnirii din localitatea Armășești, jud. Ialomița, a procedat în condițiile menționate, la acordarea unui ajutor pentru inculpatul Ciobanu Eduard Paul care a pretins un procent de 10% din valoarea contractului de transport persoane, respectiv suma 946.700 euro, fără T.V.A., cu condiționarea adjudecării licitației și pentru a-și folosi influența pe lângă factori de decizie din cadrul S.C. OMV Petrom S.A., respectiv directorul general executiv și directorul management (acuzaţia de „complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă”).

3. Poppa Răzvan Viorel, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită și complicitate la trafic de influență, constând în aceea că:

• În perioada aprilie-iunie 2013, mai precis în luna mai din același an, în virtutea promisiunii de ajutor exprimată cu ocazia întâlnirii din localitatea Armășești, jud. Ialomița, a procedat la redactarea unui contract fictiv de consultanță urmare a datelor transmise de inculpatul Ciobanu Eduard Paul prin inculpatul Badea Ionel, iar după ce în prealabil l-a contactat telefonic pe martorul denunțător s-a întâlnit cu acesta, i-a remis respectivul contract și i-a pretins pentru inculpatul Ciobanu Eduard Paul angajat al S.C. OMV Petrom și membru în comisia de evaluare a licitației, un procent de 10% din valoarea contractului de transport persoane, respectiv suma 946.700 euro, fără T.V.A., pentru ca acesta din urmă să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu, privind verificarea și evaluarea corectă din punct de vedere tehnic (acuzaţia de „complicitate la infracţiunea de luare de mită”);
• În perioada aprilie-iunie 2013, mai precis în luna mai din același an, în virtutea promisiunii de ajutor exprimată cu ocazia întâlnirii din localitatea Armășești, jud. Ialomița, procedând în modalitatea descrisă anterior, a acordat un ajutor inculpatului Ciobanu Eduard Paul care a pretins, prin intermediul său, un procent de 10% din valoarea contractului de transport persoane, respectiv suma 946.700 euro, fără T.V.A., cu condiționarea adjudecării licitației și pentru a-și folosi influența pe lângă factori de decizie din cadrul S.C. OMV Petrom S.A., respectiv directorul general executiv și directorul management (acuzaţia de „complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă”).

Scandal la nivel înalt în Rusia. Un ministru decorat de Putin, reținut pentru luare de mită

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită, informează agenția TASS printr-un comunicat. "Suspectat de comiterea unei...

Deputatul PNL Mircea Roșca a scăpat definitiv de dosarul de trafic de influență prin prescrierea faptelor

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, luni, 22 aprilie, încetarea procesului penal împotriva deputatului PNL de Prahova Mircea Roşca,...