În ce măsură poate SRI să se implice în dosarele corupție. Cazul polițistului șpăgar care se rejudecă la 11 ani de la faptă 

Procesul polițistului șpăgar care a câștigat la CEDO o sumă de trei ori mai mare decât mita pentru care fost condamnat acum 11 ani se reia la Tribunalul București pe data de 08.01.2024. Viorel Manuel Lungu a încercat în procedura de cameră preliminară să scape de interceptările din dosar, despre care spunea că au fost realizate de procurorii DNA cu ajutorul ofițerilor SRI, însă instanța a statuat că probele sunt legal administrate, chiar în lumina deciziilor Curții Constituționale.

Polițistul Viorel Manuel Lungu a fost condamnat în 2013 de Înalta Curte la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, după ce în 2008 acesta a luat mită 2.000 de euro de la un denunțător pentru a-l scăpa de dosar.

După condamnare, polițistul de la Rutieră a acționat statul român în judecată la CEDO și a câștigat despăgubiri de 6.000 de euro, pe motiv că instanțele nu l-au audiat pe martorul denunțător, ci doar i-au citit depoziția de la urmărirea penală.

În prezent, Viorel Manuel Lungu cere revizuirea deciziei de condamnare, iar acum a găsit o nouă chichiță legislativă. Polițistul solicita excluderea de la dosar a interceptărilor realizate de procurorii DNA cu ajutorul SRI, denunțând celebrele „Protocoale” și invocând hotărârile Curții Constituționale.

De ce l-au „trimis la plimbare” judecătorii pe Lungu cu deciziile CCR

Curtea de Apel București a hotărât, însă, pe data de 27.11.2023, că probele au fost legal administrate, așa că Viorel Manuel Lungu rămâne cu interceptările la dosar.

Ziare.com a consultat motivarea Curții de Apel București din data de 27.11.2023, pentru a vedea argumentele pentru care judecătorii nu i-au dat dreptate lui Viorel Manuel Lungu:

• „Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii deţine şi administrează infrastructura tehnică destinată interceptării şi înregistrării comunicaţiilor electronice, unică la nivel naţional.
• De asemenea, se reţine că Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cât şi structurile teritoriale ale acesteia, sunt conectate la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, pentru a accesa, prin intermediul aplicaţiilor şi sistemelor tehnice specifice, conţinutul interceptărilor ce le sunt repartizate şi pentru a exporta/transfera pe propriile servere traficul interceptat.
• Curtea Constituţională a arătat că „este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 Cod procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55, alin. 5 Cod procedură penală (...)”.
• Completul reţine că, în ipoteza în care mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de către ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciului tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asigurarea de către Serviciul Român de Informaţii a funcţionării platformelor hardware şi software ale sistemului naţional integrat de interceptare nu echivalează cu participarea la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
• Prin Decizia nr. 64/02.10.2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că punerea la dispoziţie a infrastructurii necesare, de către Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii, în sensul asigurării condiţiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, nu reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică.
• Prin urmare, în cauză, Completul constată că, la realizarea procedeului probatoriu, nu a contribuit efectiv SRI, ci doar a pus la dispoziţia lucrătorilor de poliţie judiciară acele resurse tehnice necesare realizării actului de justiţie.
• Aşadar, a existat o activitate pur tehnică din partea SRI, astfel că judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii nu identifică în speţă încălcarea vreunei dispoziţii legale care să atragă sancţiunea nulităţii sau o lipsă de loialitate în administrarea probelor.
• Toate probele administrate în prezenta cauză se află la dosarul cauzei și se poate observa că acestea au fost administrate de organele de urmărire penală.
• Ofițerii din cadrul S.R.I. nu au efectuat acte de urmărire penală și nu pot fi subrogați organelor de urmărire penală, mai ales că toate actele de procedură penală constând în întocmirea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice ori a celor purtate în mediul ambiental a fost realizată, conform prevederilor art. 143 C.pr.pen., de către procuror sau ofițerii de poliție judiciară din cadrul DGA-Serviciul Anchete, în baza ordonanțelor de delegare emise de procurorul de caz.
• De asemenea, procurorul a dispus asupra selectării rezultatelor de redat din exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică și a certificat, conform legii, procesele-verbale conținând rezultatul acestor redări.
• În cauză, procurorul competent, potrivit dispoziţiilor legii, a procedat în conformitate cu dispoziţiile art. 324 C.pe.pen. în sensul că se poate dispune ca efectuarea unor acte de urmărire penală să fie realizată de organele de cercetare penală.
• Aşa fiind, delegarea în cauză a ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie este în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală.
• Potrivit dispoziţiilor art. 55 alin.1 C.pr.pen., organele de urmărire penală sunt procurorul, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de cercetare penală speciale.
• Prin urmare, nu pot fi primite criticile în sensul că procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice au fost puse în executare de către SRI, judecătorul fondului, în mod corect, respingându-le motivat”, se arată în documentele dosarului.

Motivul pentru care polițistul cere revizuirea la 11 ani de la condamnare

Viorel Manuel Lungu, un fost polițist rutier din București, condamnat în 2012 definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru corupție, a obținut, la Tribunalul București, rejudecarea procesului.

Decizia vine după ce, în decembrie 2020, în cauza Lungu contra României, CEDO a decis că fostului polițist rutier i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin aceea că nu a fost martorul denunţător nu a fost audiat în instanță, fiind citită doar declarația lui din faza de urmărire penală.

Totodată, CEDO a obligat Statul Român să îi plătească fostului polițist daune morale de 6.000 de euro.

În urma câștigului obținut la CEDO, Viorel Manuel Lungu a deschis la Tribunalul București un nou proces în care a cerut revizuirea sentinței.

Parchetul a cerut respingerea cererii pe motiv că „deşi s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, la acest moment nu mai subzistă vreo consecinţă a procesului penal, revizuentul fiind reabilitat de drept”.

Fostul polițist a cerut, însă, revizuirea sentinței pentru că „deşi este reabilitat, anumite consecinţe continuă să se producă în sensul că raporturile sale de serviciu au fost încetate pe motiv că a fost condamnat penal, iar acţiunile sale în faţa instanţelor civile în ceea ce priveşte acest aspect au fost respinse”.

Astfel, Lungu a arătat că ar fi în interesul său să fie rejudecat dosarul pentru a-și dovedi nevinovăţia şi pentru a obţine pe cale civilă despăgubiri din partea instituţiilor statului român.

Scandal la nivel înalt în Rusia. Un ministru decorat de Putin, reținut pentru luare de mită

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită, informează agenția TASS printr-un comunicat. "Suspectat de comiterea unei...

Candidatul Dreptei Unite la Primăria Iași: Lupta se va da ”între mafia lui Chirică și ieșenii onești, care nu fură și nu-i iubesc pe toți”

Candidatul Alianţei Dreapta Unită la Primăria Iaşi, Marius Bodea, a declarat după înregistrarea candidaturii sale la Biroul Electoral Municipal că pe 9 iunie bătălia se va da „între...