Intram si noi intr-o perioada de confruntare cu UE. Unii cu putere si bani incearca sa renegocieze conditiile de aderare Interviu

Vineri, 12 Octombrie 2018, ora 18:19
10718 citiri
Intram si noi intr-o perioada de confruntare cu UE. Unii cu putere si bani incearca sa renegocieze conditiile de aderare Interviu
Foto: Arhiva Facebook/Iulian Fota

Asistam la o degradare a stabilitatii sistemului international, la o confruntare tot mai abrupta intre Occident, pe de o parte, si Rusia si China, pe de alta parte, spune fostul consilier prezidential Iulian Fota, in opinia caruia exista oameni in Romania, cu putere si bani, care incearca sa renegocieze termenii aderarii noastre la Uniunea Europeana.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, fostul consilier pe probleme de securitate Iulian Fota explica de ce Romania nu poate fi pusa pe acelasi plan cu Polonia sau Ungaria si subliniaza nevoia de dialog, pentru a reduce fracturile aparute in societate, inclusiv in urma referendumului pentru familie.

Ce v-a atras atentia in mod deosebit pe plan international in ultima perioada?

In continuare eu vad o degradare a stabilitatii sistemului international, vad o confruntare din ce in ce mai deschisa, mai abrupta, intre Occident si statele care doresc sa castige influenta pe seama Occidentului, si aici ma refer in egala masura la Rusia (mai ales in spatiul european si al Orientului Mijlociu) si la China, pentru ca, daca ne uitam prin presa din ultimele zile, o sa vedem o crestere semnificativa de tensiune in relatia SUA cu China.

De exemplu, mi s-a parut extrem de interesant ca in paginile New York Times sunt in ultimele zile doua articole mari despre doua cazuri de spionaj: unul intre SUA si China - un spion chinez a fost arestat si urmeaza a fi judecat in SUA - si un altul in care era prezentata situatia complicata din Balcani, din Macedonia, cu tot cu oligarhii greci si conexiunile rusesti.

Deci doar daca deschizi paginile New York Times iti dai seama cum s-a intensificat confruntarea din zona de intelligence. Si astea sunt doar doua exemple punctuale, lucrurile sunt in continuare ingrijoratoare, complicate si gradul de pericol se mentine ridicat.

Cum evolueaza lucrurile in spatiul european? Bruxelles-ul are probleme cu Polonia si Ungaria, iar Romania pare sa mearga pe acelasi drum, in ciuda avertismentelor transmise recent.

Eu in continuare nu includ Romania pe aceeasi lista cu Polonia si Ungaria pentru ca, dupa parerea mea, sunt situatii particulare. Asa cum eu cred ca nu se poate compara nici situatia din Polonia cu cea din Ungaria, chiar daca presa face lucrul asta. Ceea ce se intampla in Romania are un specific neaos si e greu de construit o paradigma unificatoare care sa integreze toate cele trei tari.

Mizele sunt diferite, am mai spus acest lucru. Orice ar face Polonia si Ungaria, ele raman tari occidentale, in special prin prisma religiilor dominante, prin urmare pentru ele nu exista miza optiunii pentru civilizatia din spatiul occidental, pe cand Romania are aceasta miza.

Romania nu este un spatiu uniform din punct de vedere civilizational. Transilvania a evoluat cu Europa occidentala si are o alta deschidere spre ideea de Occident, in timp ce la sud si la est de Carpati noi a trebuit sa optam in urma cu peste 100 de ani pentru acest model de civilizatie.

Acum intram si noi intr-o perioada de confruntare cu Bruxelles-ul si cu UE, dar, dupa parerea mea, nu este o confruntare a Romaniei, ci este o confruntare a unora. Sentimentul meu este ca un numar de oameni (nu multi, dar semnificativi, pentru ca au bani, au functii, au putere) incearca sa renegocieze termenii aderarii noastre la Uniunea Europeana. Incearca, fara sa declare explicit, fara sa recunoasca, sa puna in discutie, sa renegocieze conditiile in care noi am aderat in 2007. Inclusiv MCV. Aici e cel mai vizibila contestarea, dar dincolo de MCV sunt si alte mize.

Unul dintre motivele pentru care eu spun ca Romania nu poate fi pusa pe acelasi plan cu Polonia si Ungaria este si acela ca, din punct de vedere al opiniei publice, la noi sprijinul pentru UE este in continuare foarte mare. Nu am vazut niciun sondaj in ultimul timp care sa conteste aceasta afirmatie, iar ultimele valori pe care mi le amintesc aratau un nivel de peste 50%.

Amintiti-va si imaginile de la proteste, steagul Uniunii Europene in Piata Victoriei, mitingul din 10 august.

Dar chiar daca asta este situatia acum, cei care au iesit in strada sunt totusi o minoritate. Pe de alta parte, o propaganda bine directionata catre anumite grupuri tinta, promovata de mass-media aservita puterii, ar putea sa coboare acest nivel de incredere in UE si sa conduca la o majoritate anti-europeana. Exista acest risc?

Da, evident ca da. Dar, istoric vorbind, in Romania totdeauna au contat minoritatile active, hotarate, vocale. Daca e sa ne uitam si la Unirea Principatelor, si la alte momente, inclusiv la Marea Unire, o sa vedem ca intotdeauna au contat minoritatile hotarate, care au luptat in favoarea unei cauze nobile.

In ce conditii ar putea fi intorsi romanii impotriva Uniunii Europene?

In primul rand, lasandu-i sa uite de ce am aderat la UE si de ce sunt importante UE si NATO pentru noi. Si aici teama mea numarul unu e legata de cei tineri. Sunt profesor, ma intersectez des cu ei, studentii mei sunt, in general, din zona 19-24 de ani si nu prea stiu ce a fost comunismul, nu prea ii intereseaza, iar unele lucruri legate de comunism li se par chiar exagerate.

Ei nu stiu cum era sa faci coada la ambasade pentru viza, nu inteleg unii dintre ei de ce ne agitam atata, ca ce mare scofala e sa fii in UE si NATO?

Prin urmare, eu aici vad problema. Ma ingrijoreaza foarte tare lipsa asta de constiinta istorica a tinerilor. Pe fondul acesta al lipsei de cunostinte istorice, de ignorare a sentimentului patriotic, tinerii nu pot dezvolta o linie de evolutie istorica.

Eu leg Marea Unire de aderarea la UE si la NATO, ei nu pot sa o faca pentru ca nu au elementele necesare. Si, pe acest fond, evident ca poti sa vii cu orice fel de prostie si orice teorie abracadabranta, hazardata.

Aveti semnale ca s-ar incerca asa ceva, adica indepartarea Romaniei de Europa?

De cand a disparut PRM, e o continua preocupare pentru recuperarea electoratului sau. Si sa nu imi spuneti ca e intamplator faptul ca o parte dintre membrii nu importanti, dar cu o anumita notorietate au fost absorbiti in anumite partide (de exemplu, Lia Olguta Vasilescu si Codrin Stefanescu sunt lideri in PSD - n.red.).

Din 1990 incoace, Romania a avut tot timpul si un electorat conservator, cu atitudini nationaliste, sceptic fata de Occident si fata de tot ce vine din acea directie. Istoric vorbind, acest electorat nu este pro-rus, dar pericolul ar fi acela ca el poate crea o vulnerabilitate pentru Romania, oferind o oportunitate de actiune unora, inclusiv Rusiei.

E clar ca gandirea conservatoare de la noi are elemente comune cu gandirea rusa. Sunt teme sau domenii unde gandim ca ei. Nu suntem influentati de ei, nu vreau sa fac o legatura, pentru ca nu avem elemente, dar ceea ce s-a intamplat la referendum e un element de incertitudine pentru noi ca tara.

Avem trei milioane de oameni care s-au manifestat pe o platforma conservatoare. Conservatorismul in sine nu e un lucru rau, dar daca aceasta manifestare este exploatata de cineva, atunci lucrurile se complica.

Cu ce ramanem dupa acest referendum pentru familie?

In acest an, al Centenarului, avem mai multe fracturi importante in societate si a mai aparut una - intre cei cu viziune europeana, mai toleranti, mai deschisi la o discutie, si ceilalti. De aceea, eu nici nu consider referendumul o victorie, asa cum se spune.

E foarte bine ca unii au avut verticalitate, si-au aparat punctul de vedere si au avut castig de cauza, dar, per ansamblu, pentru noi ca tara, nu as considera referendumul o victorie pentru ca, totusi, exista 3 milioane de oameni care vad lucrurile diferit.

Aceasta divizare este mana cereasca pentru cineva din afara care ne-ar vrea raul si sa ne destabilizeze. Iar politica unor tari (cum e Rusia) de divizare a Occidentului, de accentuare a unor clivaje, de destabilizare a unor societati prin intensificarea polemicilor este binecunoscuta.

De aceea, mie nu mi se pare o idee inteleapta nici sa blamam Biserica Ortodoxa Romana. Ea trebuie sa isi traga in liniste propriile concluzii si sa stabileasca daca e ceva in neregula cu activitatea ei sau nu.

Nu recomand nici blamarea celor care au fost la vot. Trebuie inteles de ce au votat, care sunt framantarile lor. Si trebuie construita o punte intre aceste doua grupuri.

Credeti ca presedintele Iohannis ar putea avea rolul esential in acest proces, el avand obligatia constitutionala de a fi mediator in societate?

Toata lumea trebuie sa faca ceva, inclusiv institutiile statului. E nevoie de mult dialog, e nevoie de multe discutii, e nevoie sa iesim din zona retoricii populiste. E nevoie ca presa sa medieze mai mult intre actorii politici.

Trebuie sa ii asezam pe toti in jurul mesei, pentru ca, daca nu avem dialog, stiti care e cealalta varianta - confruntarea.

Cum am putea sa "europenizam" Romania din ce in ce mai mult, sa fim tot mai atrasi de valorile occidentale si tot mai putin vulnerabili in fata celorlalti?

Statul are obligatia sa faca doua lucruri. In primul rand, are obligatia sa clarifice gandirea politica pe care s-a fondat statul roman, de la 1848 - 1859 incoace, pentru ca acest lucru nu se stie, lumea nu intelege ca Romania si statul roman sunt o creatie occidentala.

Cum au gandit inaintasii, cum au manevrat ocaziile, cu cine s-au aliat, care au fost confruntarile dintre noi, cand am gresit, cand am facut bine? Aceste lucruri nu se cunosc!

Ma uit la functionarii de stat. Eu am conceput cateva programe speciale pentru functionarii de stat, pentru ca ei nu cunosc istoria statului roman si nu stiu care e misiunea lor. Repet, statul trebuie sa se implice, pentru ca altcineva nu are parghii si resurse.

Apoi, trebuie spus clar, transant, oamenilor (si nu o data la sapte luni, ci zilnic daca se poate) prin emisiuni, prin materiale, carti, brosuri, cat de benefica a fost aderarea Romaniei la UE si la NATO.

Cifrele nu mint. Este incalificabil sa vedem crescand nostalgia dupa anii comunismului si tot felul de teorii aiuritoare si false, cand toate cifrele, economice si nu numai arata cat de bine sta Romania astazi comparativ cu perioada de dinaintea intrarii noastre in Uniunea Europeana.

Or, pana acum noi nu am facut acest efort. Am aniversat anul trecut 10 ani de la aderare, dar nimeni n-a sarbatorit nimic. Consideram aceste lucruri banale, de la sine intelese, or nu e chiar asa, ele trebuie sa fie periodic readuse in atentia oamenilor si lamurite, pentru ca altfel se uita, se banalizeaza si, dupa aceea, ne lipsesc aceste cunostinte exact cand ne e lumea mai draga.

Un europarlamentar și-a înscris candidatura pentru funcția de președinte al României. Din partea cărui partid candidează
Un europarlamentar și-a înscris candidatura pentru funcția de președinte al României. Din partea cărui partid candidează
Biroul Electoral Central a înregistrat vineri, 4 octombrie, candidatura lui Cristian Terheş pentru alegerile prezidențiale din anul 2024. Biroul Electoral Central pentru alegerea...
PNL, fără candidați la alegerile parlamentare în Diaspora. Ce s-a întâmplat la Biroul Electoral Central
PNL, fără candidați la alegerile parlamentare în Diaspora. Ce s-a întâmplat la Biroul Electoral Central
Greșeală fără precedent a celor de la Partidul Național Liberal. Au greșit lista de candidați pentru Diaspora. PNL rămâne fără candidați la alegerile parlamentare în Diaspora, după...
#referendum rezultate, #razboi hibrid Rusia , #biserica
  1. Un europarlamentar și-a înscris candidatura pentru funcția de președinte al României. Din partea cărui partid candidează
  2. PNL, fără candidați la alegerile parlamentare în Diaspora. Ce s-a întâmplat la Biroul Electoral Central
  3. Cristian Diaconescu şi-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale. „Mă angajez să lupt pentru o Românie în care fiecare dintre noi să fie respectat”
  4. Opinie: Amestecul lui Hodorkovski. De ce nu face față Geoană
  5. Elena Lasconi cere încetarea atacurilor la adresa jurnaliștilor: "Nu suntem la Moscova!"
  6. Cât a cheltuit președintele Klaus Iohannis pe deplasări în cele două mandate: de 5 ori mai mult în 2023 ca în primul an
  7. O nouă dezvăluire despre legăturile familiei Mănescu cu Moscova. Cum explică Mircea Geoană donația primită de soția sa, Mihaela
  8. Ciolacu, vizită oficială în Republica Moldova. Întâlniri cu Maia Sandu și șefii Guvernului și Parlamentului
  9. Iohannis participă vineri și sâmbătă la Sommet-ul Francofoniei, în Franța
  10. Ludovic Orban, încrezător într-o victorie la prezidențiale. Cea mai mare dezamăgire politică a fostului premier. „Există o nemulțumire profundă la baza PNL”