Următoarea țintă a lui Putin. Expert în securitate: ”Cea mai vulnerabilă după Ucraina este Republica Moldova”

Războiul din Ucraina pare departe de a se încheia și se pare că Vladimir Putin nu se va opri prea curând. Estimările experților spun că și Republica Moldova ar fi în pericol.

Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, a declarat într-un interviu pentru Adevărul.ro că este posibil un scenariu în care Republica Moldova este următoarea ţintă a Rusiei.

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

Joja susţine că cel mai probabil scenariu următor este o mare bătălie în Donbas, în următoarele săptămâni „şi aici există o speculaţie conform căreia Rusia insistă să aibă ce arăta populaţiei în data de 9 mai (N.R.: când Rusia sărbătoreşte Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste)”.

”Cred că dacă e să ne uităm în ordinea priorităţilor şi ca strategie militară, cea mai vulnerabilă după Ucraina este Republica Moldova. Acum câteva zile, a apărut o informaţie chiar de la preşedintele Maia Sandu, conform căreia Rusia ar pregăti aeroportul din Tiraspol pentru acţiuni militare. Serviciile secrete britanice au făcut publice, zilele trecute, informaţii conform cărora există indicii clare că Rusia încearcă să recruteze oameni în Republica Moldova pentru armata rusă în vederea acestui conflict.”

Rusia ar vrea să scoată NATO din Europa Centrală și de Est

Experta mai arată că Putin ar vrea de fapt să schimbe statutul Europei Centrale și de Est, să scoată NATO din această zonă.

”Ar trebui să diferenţiem între două seturi de cerinţe. Pe de o parte, sunt solicitările adresate SUA şi NATO înainte de război, în noiembrie-decembrie 2021: 1. Ucraina să adopte un statut de neutralitate şi să-şi asume că nu va adera la NATO; 2. Retragerea capabilităţilor militare americane din Europa Centrală şi de Est. 3. Retragerea statutului de membru NATO ţărilor care au devenit membre din 1997 încolo - România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria.

Pe de altă parte, avem discursul lung şi contorsionat al lui Putin din 24 februarie, care oficializează faptul că scopul intervenţiei militare este denazificarea şi demilitarizarea Ucrainei.

Legat de primele trei solicitări, nu văd niciun indiciu să se fi schimbat. Total surprinzător pentru Occident la cele trei cerinţe este că am putut avea pentru prima dată, negru pe alb, faptul că Rusia este o ţară revizionistă, imperialistă şi vrea să schimbe statutul Europei Centrale şi Est.

Noi ştiam acest lucru, dar a fost bine că s-au convins unele ţări precum Germania, care susţineau, înainte, că nu avem nicio dovadă scrisă cu privire la intenţiile revizioniste ale Rusiei. Acum avem şi această dovadă. Nu avem niciun indiciu că se vor schimba atâta timp cât Putin este la putere. Este posibil ca aceste obiective să rămână, chiar dacă Putin va fi înlocuit. Este rezonabil să presupunem că atâta timp cât Putin va fi la putere acestea sunt priorităţile Rusiei privind securitatea în Europa. Indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, cine câştigă/cine pierde, cât durează conflictul, nu cred că aceste obiective se vor schimba”, a spus Iulia Joja.

Maia Sandu amenințată de Rusia: Moldova ar putea sfârşi la "coşul de gunoi al istoriei"

La începutul acestei săptămâni, Chişinăul a interzis simbolurile "Z" şi "V", utilizate în sprijinul trupelor ruse care atacă Ucraina, precum şi panglica Sfântului Gheorghe, considerat un semn al susţinătorilor preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi al separatiştilor proruşi din Ucraina.

Senatorul rus Aleksei Puşkov, şeful Comisiei provizorii a Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) pentru politica informaţională, a reacționat ameninţând-o direct pe preşedinta Maia Sandu că ţara sa ar putea sfârşi la "coşul de gunoi al istoriei".

"Ar trebui să fie mai atentă în ceea ce priveşte Rusia şi simbolurile ei, cu atât mai mult cu cât Chişinăul nu poate plăti pentru gazul rusesc", a scris Puşkov pe contul său din Telegram.

Republica Moldova, situată între Ucraina şi România, caută să adere la UE după invazia Rusiei în Ucraina. Chişinăul a acordat Kievului ajutor umanitar, dar nu şi de ordin militar. În privinţa conflictului propriu-zis, Republica Moldova s-a declarat neutră şi nici nu s-a alăturat sancţiunilor impuse Rusiei, notează DPA.

Rusia a lansat un război împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022, iar în 57 de zile a distrus mai multe orașe din această țară. Zeci de mii de oameni au murit printre care și sute de copii.

Bașcana Găgăuziei va fi judecată pentru că ar fi acceptat bani de la un "grup criminal organizat". Ea suține că dosarul e fabricat la ordinul Maiei Sandu

Procuratura Anticorupţie din Republica Moldova a anunţat miercuri că a finalizat urmărirea penală şi a trimis-o în judecată pe Evghenia Guţul, guvernatoarea Găgăuziei, pe motiv că ar fi...

Putin pregătește scena pentru revolte în Republica Moldova, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului din Washington

O nouă grupare politică, susținută de Moscova, are sprijinul lui Vladimir Putin pentru a destabiliza Republica Moldova, în contextul în care aceasta încearcă să devină membră a Uniunii...