Serbia a devenit ”pardisul” diplomaților ruși expulzați din UE. Agitaţie pe scena politică din Belgrad

Cel puțin opt angajați ai ambasadelor Rusiei, care au fost expulzați din Uniunea Europeană, lucrează acum în misiunea diplomatică a Rusiei în Serbia, potrivit unei anchete Radio Liberty.

Radio Liberty a aflat că al doilea secretar al ambasadei Croației, Aleksei Ivanenko, în vârstă de 38 de ani, a primit o nouă funcție. Pe 11 aprilie 2022, Croația a anunțat expulzarea lui și a altor 17 diplomați ruși, precum și a șase angajați administrativi și tehnici ai ambasadei Rusiei. Ivanenko și soția sa au fost trimiși în octombrie anul trecut în Serbia, unde este prim secretar al ambasadei.

Postul de radio subliniază că între 2010-2011, Ivanenko a lucrat în unitatea militară 71330, care ar fi conectată la Secția 16 a FSB, pe care autoritățile americane o consideră responsabilă pentru atacurile de hacking asupra infrastructurii critice americane.

Angajații Ambasadei Rusiei expulzați din Polonia pentru spionaj pe 23 martie și-au găsit un nou loc de muncă: de pe lista celor care au părăsit misiunea diplomatică au dispărut numele consilierului de misiune Mihail Gheneralov și al soției sale. Acum Gheneralov se află se află printre angajații Ambasadei Rusiei în Serbia.

Printre cei care s-au mutat în Serbia, potrivit jurnaliştilor, se numără şi fiul unui fost angajat al departamentului de topografie militară al Statului Major General şi director al Institutului 29 de Cercetare al Ministerului Apărării, Dmitri Barabin, în vârstă de 38 de ani. Ar fi trebuit să fie la Haga, dar nu a avut timp să vină la noul său loc de muncă deoarece i s-a refuzat viza.

Un alt diplomat rus care lucrează în prezent la ambasada Rusiei la Belgrad este Piotr Dolgoșein. Până în vara anului 2022, a ocupat funcția de secretar II al Ambasadei Rusiei la Helsinki.

Primul secretar al ambasadei din Serbia este Denis Rumianțev, care a lucrat în Macedonia în 2019. Un alt prim-secretar este Oleksandr Novikov: în 2018, a lucrat la delegația rusă la Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice și a fost listat pe site-ul OIAC ca reprezentant al Ministerului rus al Apărării.

Ministrul sârb al economiei Rade Basta a creat luni agitaţie pe scena politică din Serbia

Ministrul sârb al economiei Rade Basta a creat luni agitaţie pe scena politică din Serbia cu o propunere ca Belgradul să impună sancţiuni împotriva Rusiei, prima astfel de declaraţie a unui oficial guvernamental sârb în favoarea sancţiunilor şi o îndepărtare de la poziţia oficială a Serbiei, relatează marţi agenţia croată de ştiri HINA.

Rade Basta a afirmat într-un comunicat că Serbia plăteşte deja un preţ mare pentru că nu impune sancţiuni împotriva Rusiei şi „acest lucru devine nesustenabil”. Anunţul a provocat dezaprobare în cadrul partidului Serbia Unită, de pe lista căruia ministrul a intrat în guvernul Anei Brnabic, precum şi solicitări din partea partenerilor de coaliţie ca Basta să-şi prezinte demisia.

Serbia Unită face parte dintr-o alianţă electorală cu Partidul Socialist din Serbia condus de fostul ministru de externe Ivica Dacic, care este la rândul său într-o coaliţie cu Partidul Progresist Sârb al lui Aleksandar Vucic de mai multe cicluri electorale. Basta a afirmat că el, în calitate de ministru al economiei, vede la ce presiune este supus preşedintele sârb din partea UE şi a comunităţii internaţionale, deşi nimeni nu vorbeşte despre acest lucru. „Nu pot accepta acest lucru”, a spus Basta, precizând că din acest motiv este în favoarea impunerii de sancţiuni împotriva Rusiei şi că este „alături de preşedintele Vucic în apărarea intereselor naţionale” şi are „încredere absolută” în Vucic.

„De aceea solicit guvernului sârb şi tuturor miniştrilor să facă o declaraţie asupra acestei chestiuni”, a mai spus Rade Basta. Reamintind că Serbia însăşi s-a confruntat de-a lungul istoriei sale cu sancţiuni şi că oamenii „au avut de suferit consecinţe economice severe”, el a spus că Belgradul nu a luat decizia de a impune sancţiuni sperând „că războiul se va încheia şi raţiunea va prevala, iar cele două părţi se vor aşeza la masa negocierilor”. Dar „suntem confruntaţi cu o nouă realitate”, a spus el, subliniind că din cauza „tulburărilor globale, Serbia se confruntă cu o presiune enormă”.

Partidul Serbia Unită a fost primul care a reacţionat la sugestia lui Basta, atrăgând atenţia că acesta a exprimat o „poziţie personală” şi nu poziţia partidului a cărui membru este şi care se împotriveşte „impunerii de sancţiuni împotriva oricui” şi afirmând că soluţia războiului din Ucraina „este la masa negocierilor”. Mişcarea socialistă a lui Aleksandar Vulin, şi ea membră în coaliţia la guvernare, a cerut ca Basta să demisioneze pentru că a cerut ca Serbia să se alăture „sancţiunilor ilegale împotriva Federaţiei Ruse”.

Preşedintele sârb Vucic a refuzat să se alăture sancţiunilor UE şi internaţionale împotriva Rusiei, dar la începutul lui februarie, în timpul unei dezbateri privind Kosovo, el le-a spus parlamentarilor că „probabil va trebui să impună sancţiuni” împotriva Kremlinului. El a precizat că nu este „încântat de acest lucru”, dar că Belgradul plăteşte deja un preţ pentru că nu a făcut acest lucru mai devreme. Kremlinul a reacţionat la această declaraţie afirmând că înţelege că „liderii sârbi se confruntă cu o presiune fără precedent din partea Occidentului” şi că înţelege poziţia preşedintelui Aleksandar Vucic, sperând în ameliorarea suplimentară a relaţiilor dintre cele două ţări. Partidul Progresist Sârb al lui Vucic nu a comentat încă afirmaţiile lui Batsa, notează HINA.

Minele din Donbas au fost falimentate de ruși. Angajații sunt trimiși cu forța pe front să lupte împotriva Ucrainei

Ocupanţii ruşi au constatat că aproape 100 din cele 114 mine existente în estul Ucrainei sunt neprofitabile şi au mobilizat forţat bărbații angajați, declară șeful administrației...

Ministrul rus al Apărării susține că nu e în interesul țării să atace state NATO. Rusia şi China continuă cooperarea militară

Trupele NATO au creat ameninţări suplimentare pentru Rusia prin apropierea lor de frontierele ruse, dar Moscova nu are interesul militar sau geopolitic de a ataca state NATO, a declarat vineri...