Iulian Fota: "Educatia nu e problema de securitate nationala". Iohannis a pus-o de 4 ani in Strategia de Aparare a tarii

Calitatea foarte scazuta a Educatiei reprezinta la ora actuala o problema grava pentru Romania, dar ea nu este o problema de securitate nationala si nu CSAT-ul este cel care trebuie sa gaseasca solutii, spune Iulian Fota, fost consilier pe probleme de securitate nationala al presedintelui Traian Basescu.

Reactia vine dupa ce prof. Marian Stas a sustinut intr-un interviu acordat Ziare.com ca Educatia este in momentul de fata amenintare la adresa securitatii nationale si ca presedintele Iohannis trebuie sa puna tema pe masa CSAT.

"Imi pare rau pentru amicul Stas Marian, dar Educatia, care este o problema foarte importanta pentru Romania, chiar una grava, nu este o problema de securitate nationala. Repet, NU ESTE. Pentru ca degradarea Educatiei se face in timp, tot asa ai timp sa repari, ceea ce este foarte important. Nu exista o presiune a timpului, a crizei", a replicat luni, pe Facebook, Iulian Fota.

Fostul consilier prezidential subliniaza ca "in politica de securitate nationala trebuie sa gestionezi acele evolutii, acele probleme care pot genera rapid crize de securitate nationala, care in decurs de zile sau chiar ore, iti pun in pericol integritatea teritoriala, suveranitatea, siguranta unui mare numar de oameni".

"In 1940 am pierdut Basarabia in 48 de ore. Ucraina a pierdut Crimeea in aproximativ 36 de ore. Poate Educatia genera o astfel de criza, pe termen scurt?

In al doilea rand, nu poti decreta ca problema de securitate nationala un intreg domeniu sau sector de guvernare. De aceea, nici Sanatatea nu este o problema de securitate nationala, dar accept ca problema de securitate chestiunea pandemiilor (...)", a adaugat acesta.

Iulian Fota afirma ca aceasta practica, pe care o considera "abuziva", de a declara anumite probleme importante drept teme de securitate nationala, doar pentru a atrage atentia asupra lor, "trebuie sa inceteze".

"Nu orice problema importanta cu care se confrunta Romania este si chestiune de securitate nationala. Accept ideea ca Educatia poate avea un efect negativ asupra securitatii nationale, dar unul indirect. Accept ideea ca Romania are o problema grava cu calitatea foarte scazuta a Educatiei si trebuie gasite solutii, dar CSAT-ul nu este printre ele.

Ori de cate ori duci o problema pe agenda CSAT, o alta amenintare pierde din timpul alocat discutarii ei, din resurse, fie ele bani sau oameni. Cand tu ca tara te confrunti deja cu cresterea spionajului, a amenintarilor cibernetice, cand deja ai pe agenda amenintari noi, precum cele economice, ce sens are sa incarci agenda de securitate nationala cu false probleme? Creand si false asteptari? Cu cat agenda de securitate nationala este mai larga cu atat ai mai putina securitate nationala.

La fel am facut si cu padurile, le-am dus in CSAT si ce am rezolvat? Tot Guvernul a trebuit sa caute o solutie, dupa ce au mai trecut doi ani si o crima odioasa. La fel si cu Educatia. Ce sa faca CSAT-ul cu aceasta chestiune, ce instrumente are ca sa poata rezolva problema, tancurile Armatei, unitatile antitero ale SRI, DIAS-ul, comunitatea de informatii?", a mai scris Iulian Fota, concluzionand ca, "dupa 30 de ani, in Romania, majoritatea actorilor publici nu inteleg ce este securitatea nationala".

Educatia, mentionata in Strategia Nationala de Aparare elaborata de Cotroceni in 2015

"Educatia este singurul motor generator de resursa umana pentru fiecare generatie. Acesta este motivul pentru care tine de CSAT", a afirmat Marian Stas, profesor de matematici aplicate in politici publice la Harvard Kennedy School din SUA, trainer in procese de transformare organizationala si presedinte al Asociatiei Clubul Liderii Mileniului Trei, intr-un amplu interviu acordat luni Ziare.com.

"Presedintii sunt cei care au legitimitate de milioane de voturi, iar semnalul de la Cotroceni ar valida urmatorul enunt: Resursa umana inepta acum, absolventa de scoala, va deveni resursa umana adulta inepta peste 10 ani - oameni care vor vota, care vor conduce tara, care vor fragiliza fibra natiei, textura cea mai importanta - tesutul social - prin incompetenti. Oameni incapabili sa functioneze intr-o lume de tip VUCA, in care traim", a mai adaugat acesta.

Citeste mai multe despre celelalte argumente prezentate de prof. Stas in interviul acordat Ziare.com.

De altfel, in 2015 presedintele Klaus Iohannis a introdus Educatia in Strategia Nationala de Aparare a tarii.

"In afara elementelor care tin de aparare, ordine publica sau de activitatea de informatii si contrainformatii, securitatea nu mai poate fi separata astazi de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetara, de existenta unor sisteme publice - educatie, sanatate, pensii - functionale si adaptate schimbarilor, de protectia infrastructurilor critice sau de capacitatea de a raspunde la problemele de mediu. (...)

Necesitatea extinderii conceptului de securitate nationala este motivata si de asigurarea convergentei cu principiile europene de securitate, dezvoltate in Strategia de Securitate Europeana si Strategia de Securitate Interna a Uniunii Europene, in care securitatea si dezvoltarea sunt plasate intr-o relatie de directa proportionalitate. In plus, extinderea conceptului de securitate nationala vizeaza asigurarea unei reziliente sporite a institutiilor de stat si a societatii civile in fata unor posibile situatii de criza, fortuite sau persistente, intr-un mediu international de securitate impredictibil si intr-un context de securitate complex", arata atunci presedintele Iohannis.

In Strategia Nationala de Aparare a tarii presedintele Iohannis vorbeste despre "conturarea unui amplu proiect national de educatie, care sa asigure mecanisme de planificare pe programe, proiecte si performanta".

In acelasi document, printre "Interesele nationale de securitate" figureaza si "reducerea decalajelor de dezvoltare si reconstructia marilor sisteme publice", iar la capitolul "Obiectivele nationale de securitate" mai apar, printre altele:

• asigurarea unui mediu economic performant, dinamic si competitiv, in plan investitional si antreprenorial, precum si a stabilitatii financiar- bugetare a statului;
• dezvoltarea consolidata, durabila si adaptata schimbarilor sociale a marilor sisteme publice (sanatate, educatie, protectie sociala);