Fenomenul hartuirii intre copii, in scoli si nu numai, este unul care ingrijoreaza deopotriva parinti si profesori, in conditiile in care bullying-ul este prezent si in afara curtii scolii. O profesoara care a emigrat in Canada in urma cu mai multi ani trage un semnal de alarma legat de aceasta practica.
"Foarte tare doare poza aceasta. Pustiul a fost surprins de catre unul dintre prietenii mei in statia de autobuz de la Piata Romana.
In caz ca nu va este clar, copilul scrie: Delia, handicapata, urata si proasta. Ma doare sufletul pentru Delia. Si pentru copilul acesta.
Ma doare Romania", a scris pe contul sau de Facebook Silvia Toma, care in 2013 a emigrat in Montreal, Canada, unde preda limba franceza si limba engleza, dupa ce a profesat patru ani in invatamantul gimnazial, in Romania.
Mesajul este insotit de o poza cu un copil care scrie cu un marker pe un panou dintr-o statie de autobuz.
Potrivit profesoarei, gestul reprezinta "bullying direct" si "suntem needucati la acest capitol". Silvia Toma a spus, pentru Ziare.com, ca baiatul a fost surprins in timp ce scria mesajul, a plecat rusinat, dar a revenit pentru a-l termina de scris.
Profesoara ne-a declarat ca este nevoie de educatie in scolile din Romania pe tema hartuirii intre copii.
"M-am tot gandit ce urme de nesters lasa bullying-ul, ajung copii care au fost victime ale bullying-ului adulti disfunctionali cu niciun pic de incredere in sine, cum ajung cei care au fost 'bully' adulti abuzivi, insetati de putere, soti ce-si vor bate nevestele si copiii, angajatori fara pic de empatie, directori inflexibili etc.
Ma doare ignoranta cu care copiii folosesc cuvantul 'handicapat'. Mi-as dori sa le pot prezenta copii handicapati de aici (migranti din Canada - n.red.), schiloditi de bombe si de cladiri cazute peste ei, copii 'prosti' si 'urati', traumatizati de ceea ce li s-a intamplat.
Mi-as dori ca toti parintii si profesorii care vor vedea poza sa discute cu copiii si sa ii faca sa inteleaga ca nu este o gluma.
Pe de alta parte, ma doare sufletul si pentru copilul care a scris asta, sunt convinsa ca, la randul lui, este o victima.
Avem nevoie de educatie pe aceasta tema. Avem nevoie sa intelegem ca durerea provocata de insulte nu se uita si nu trece, ramane ascunsa intr-un colt de suflet, roade si distruge incet, dar sigur", ne-a spus Silvia Toma.
Modificarile legislative privind violenta psihologica/bullying au fost prevazute in Legea nr. 221/2019, care au completat Legea educatiei nationale nr.1/2011. Actul normativ a fost promulgat de Klaus Iohannis pe 18 noiembrie 2019.
Printre altele, a fost introdus un nou articol, care urmareste combaterea fenomenului de bullying: "In unitatile de invatamant si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale sunt interzise comportamentele care constau in violenta psihologica - bullying".
Ministerului Educatiei trebuia sa elaboreze, in trei luni de la data intrarii in vigoare, un ordin care sa puna in aplicare noutatile aduse de Legea nr. 221/2019, era vorba de realizarea normelor metodologice de aplicare a legii.
In decembrie 2019, Ministerul Educatiei a anuntat ca infiinteaza un grup de lucru pentru realizarea acestor normelor metodologice, iar la sfarsitul lunii ianuarie 2020, un proiect in acest sens a fost pus in dezbatere publica.
Bullying-ul constituie o problema de sanatate publica la nivel national, arata proiectul pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii anti-bullying, pus in dezbatere publica de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
Proiectul arata ca exista sase tipuri de bullying in spatiul scolii:
Daca folosesti apelative denigratoare, daca tachinezi colegii sau ii insulti, daca le pui porecle, daca barfesti sau minti minciuna si barfesti cu privire la trasaturile fizice sau psihice, orientarea sexuala, dizabilitate, gen, religie, etnie, nationalitate atunci te incadrezi in portretul creionat de Ministerul Educatiei al agresorului din scoala.