Hobby-urile – factor cheie în dezvoltarea persoanelor cu sindrom Down

Autor: Larisa Bucur - co-fondator al Asociatiei Down Plus Bucuresti
Marti, 05 Iulie 2022, ora 13:55
2942 citiri

O dezvoltare armonioasă pentru o persoană cu sindrom Down presupune, așa cum se menționează în multe lucrări de profil, o relație apropiată cu medicii specialiști, încadrarea în sistemul educațional (fie el special sau de masă), realizarea de terapii și implicarea familiei pe tot parcursul dezvoltării. Cu toate astea, mai rămâne însă un factor esențial care ar trebui punctat mai des și mai ferm: hobby-urile.

Ca să se poată discuta despre o incluziune totală și despre o dezvoltare cât mai apropiată de normalitate, trebuie să se aibă în vedere ceva ce este nelipsit din viața fiecărui om. Mai exact, se pot menționa aici activitățile recreative, dar și timpul petrecut alături de cei pasionați de lucruri similare.

În primul rând, pentru o integrare ca la carte în cadrul unei comunități, o primă variantă foarte la îndemână este înscrierea tânărului cu sindrom Down în cadrul unei organizații de profil. În astfel de organizații, se realizează în mod constant activități culturale și sportive, activități recreative, terapii, precum și simple activități care contribuie la incluziunea socială. Astfel de organizații (existente atât la nivel municipal, cât și pe întreg teritoriul țării), fac o treabă excelentă în conceperea și dezvoltarea de activități recreative pentru tinerii cu dizabilități. Programul unor astfel de ONG-uri pornește de la zonele de interes specifice pentru un astfel de diagnostic. Următorul pas este acela că se specializează în funcție de abilitățile descoperite pe parcurs la tinerii cu sindrom Down, în funcție de pasiuni, dar și de ariile în care se constată că se pot atinge rezultate cât mai înalte.

În acest sens, recomandarea cea mai puternică pentru familiile și îngrijitorii care se ocupă de tineri cu sindrom Down este aceea de a încerca o gamă cât mai variată de activități, pentru a se observa ce stârnește chiar și cât de puțin interesul. În plus, trebuie sesizat ce abilități pot fi valorificate, ce dorințe sunt exprimate și, mai ales, ce poate contribui cu noi cunoștințe și informații la tot ceea ce înseamnă procesul extrem de complex al dezvoltării.

În plus, se recomandă și activități recreative obișnuite precum mers la teatru, la film, la concerte sau chiar valorificarea oricărei pasiuni prin cursuri de dans, ateliere de desen, ateliere de muzică, iar lista poate continua infinit. Astfel de activități pot fi realizate împreună cu alți tineri cu sindrom Down sau alte dizabilități intelectuale, precum și alături de prieteni de familie sau alte cunoștințe. Ideal este, însă, să existe o continuitate în realizarea unor astfel de activități, pentru ca tânărul să simtă o participare activă în ceea ce privește viața socială.

Mai mult decât atât, ca în cazul oricărei alte persoane, astfel de evenimente contribuie la relaxarea atât de necesară în programul obișnuit. Contribuie, de altfel, la sentimentul de apartenență la una sau mai multe comunități, la reîncărcarea bateriilor, precum și la combaterea uneia dintre cele mai mari predispoziții ale sindromului, și anume, depresia.

În acest caz, hobby-urile și pasiunile devin un element cheie a căror absență nu poate fi trecută ca și nemotivată în puzzle-ul final care constituie o dezvoltare apropiată cât mai mult de normalitate. Cu alte cuvinte, atunci când se trece în revistă ce trebuie realizat pentru o persoană cu sindrom Down și pentru dezvoltarea acesteia, trebuie luat în calcul tot ceea ce este realizat în viața de zi cu zi de către o persoană obișnuită. În plus, dezvoltarea unor astfel de pasiuni aduce cu sine și dezvoltarea stimei de sine, atât de necesară pentru oricare dintre noi, prin punerea în valoare a abilităților descoperite.

Conform unor studii de specialitate, participarea la activități sportive sau culturale menționate anterior, înscrierea în organizații nonguvernamentale dedicate unui anumit tip de diagnostic, găsirea unor hobby-uri și petrecerea timpului liber alături de prieteni cu sau fără dizabilități reprezintă o altă formă de învățare pentru tinerii cu dizabilități. Astfel de segmente contribuie la categoriile de educație nonformală și informală. Acestea sunt aspecte esențiale, alături de educația formală, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru o evoluție constantă pe tot parcursul vieții. Astfel, fiecare dintre aceste segmentele menționate constituie elemente importante, care trebuie să existe și să funcționeze în paralel, astfel încât să conducă la dezvoltarea unui tânăr pe cât se poate de autonom și de independent.

Larisa Bucur este co-fondator al Asociatiei Down Plus Bucuresti (2014) si specialist in lucrul cu persoane cu dizabilitati intelectuale si, in mod special, cu sindrom Down. De asemenea, Larisa are experienta pe segmentul de Comunicare & PR, mai ales in ceea ce priveste zona de organizatii cu domeniu de activitate sociala.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost recent executată silit de către ANAF pentru neplata datoriilor la stat. Conform ultimei declarații de avere a politicianului, aceasta deține numeroase...
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării anunță când vom scăpa de dosarul cu șină. „Semnez zilnic munți de documente”
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat sâmbătă, 13 august, că zilnic semnează ”munţi de documente” pe hârtie, dar afirmă că a semnat şi electronic contractul de...