De ce a crescut numărul sinuciderilor în rândul adolescenților. „40% din persoanele suicidare au cel puțin un antecedent”

Un caz de sinucidere dublă a înspăimântat România sâmbăta trecută, 11 decembrie, după ce două adolescente de 15 ani, din judeţul Hunedoara, s-au aruncat de pe un turn dezafectat, lăsând în urma lor gecile, telefoanele și un pachet de țigări. Înainte de a comite gestul tragic, una dintre fete a scris pe rețelele de socializare că ”pleacă mai repede ca anul 2023”.

Un alt caz tragic a avut loc anul trecut, în noiembrie, când un adolescent de 13 ani, fiu de preot, din Drobeta-Turnu Severin s-a aruncat în gol de pe o clădire părăsită din oraş.

Specialiștii devin tot mai îngrijorați cu privire la creșterea ratei de suicid în rândul tinerilor. Conform OMS, sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor între 15 şi 29 de ani.

Pentru a înțelege mai bine factorii care conduc la acest gest extrem am vorbit cu medicul Irina Minescu, director la Spitalul de Psihiatrie Voila, specializată în Psihiatrie pediatrică. Ne-a explicat cum putem identifica anumite semne ce ar anunța teribilul gest.

Care sunt factorii care-i conduc pe tineri la acest gest extrem

„Ei ajung într-un moment în care sunt total lipsiți de speranță, adică au o anumită problemă și nu întrezăresc nicio cale de ieșire din ea. Asta duce la un sentiment de lipsă de speranță care se acutizează și care e la baza acestui comportament. Sentimentele astea nu apar așa din senin și pot avea diverse cauze în sensul în care pot avea chiar o tulburare psihică sau nu neapărat, deși tentativele de suicid se asociază cu tulburările psihice, iar cea mai frecventă boală asociată cu tentativa de suicid este tulburarea depresivă și se consideră că 10-15% din pacienții cu tulburare depresivă pot comite suicid la un moment dat.

În tentativele de suicid pot fi implicați mai mulți factori, pot fi și factori genetici, deși nu s-a evidențiat cum, dar, în familiile în care există un membru care s-a sinucis pot apărea în generațiile următoare și astfel de gesturi, de asemenea s-au identificat factori biologici. Sunt persoane care sunt din naștere cu nivel mai scăzut de serotonină care este mediatorul care este scăzut în depresie, dar la adolescenți cei mai importanți factori rămân factorii psihosociali, adică cei din mediul familial, școlar și de starea lor psihică”, a declarat Irina Minescu.

Cum putem observa tinerii care se gândesc să recurgă la sinucidere

Familia ar fi cea care ar putea să observe sau cei care îi au în grijă, adaugă psihiatrul spunând că „pentru cine face un astfel de gest sigur are niște semne premonitorii, în sensul în care vezi că este zile la rând abătut, retras, nu-i mai place să facă nimic, este tot timpul nemulțumit, nu se mai duce la școală, de asta ca un factor protector ar fi să aibă relații apropiate părinții cu adolescenții, astfel încât să poată sesiza când apare o modificare în comportament. Pot să doarmă prea mult sau din contră, să nu doarmă deloc”.

Tot ea mai spune că nu există un anumit tip de comportament, dar există o modificare a comportamentului unui astfel de tânăr față de cum era înainte.

„Cauza sinuciderii la adolescenți e foarte legată de problemele de familie, unde părinții se ceartă, sunt divorțați sau sunt familii monoparentale și care sunt conflictuale. O principală cauză a acestui lucru e din cauza relațiilor proaste din familie, după care problemele școlare dacă sunt persecutați.

Dacă îi abandonează o iubită, un iubit, iarăși asta este un factor important, pentru că adolescența este o perioadă vulnerabilă în sine în dezvoltarea unei persoane. Probleme legate de relații sunt de mare impact pentru starea de bine și atunci părăsirea sau cearta cu iubita/iubitul îi face să se găsească într-o situație în care nu văd o soluție viabilă la ieșirea din problema respectivă. Pierderea unui părinte sau faptul că părinții se recăsătoresc și se simt rejectați în noua familie”, susține psihiatrul.

Cum putem face diferența între un tânăr care vorbește despre sinucidere pentru a obține atenție și unul care vrea să pună în aplicare gestul extrem

Așa cum spune chiar medicul, perioada de adolescență este o perioadă destul de sensibilă și aici depinde mult de cum te naști. „Unii suntem mai optimiști, alții mai pesimiști. Unii sunt mai sensibili, trec mai greu de un eșec sentimental, spre exemplu, iar pentru alții nu contează așa de mult. Diferența asta ține și de parasuicid când sunt aceste gesturi care sunt de suicid, dar nu sunt completate sau sunt gesturile suicidare demonstrative, de atragere a atenției. Noi nu facem diferența, adică le luăm pe ambele în serios, pentru că în momentul în care ai o asemenea amenințare trebuie văzut de unde îi vine copilului acest gând”.

Care sunt categoriile de vârstă cele mai predispuse la sinucidere în rândul tinerilor

„Sinuciderea este cea mai frecventă la adolescenții între 15 și 19 ani, aproape de 15 ori mai mare se consideră tentativă de suicid decât până la 14 ani când vorbim de copii și de adolescenți și cam 40% din persoanele suicidare au cel puțin un antecedent. Dintre tulburările psihice și la adolescenți cele mai frecvente boli asociate cu suicidul sunt tulburările depresive, tulburarea bipolară, sau episoadele psihotice și consumul de droguri, alcool, care cresc riscul de suicid”.

Cum ar trebui să intervină părinții/profesorii/prietenii

Specialistul apreciază că cele mai importante sunt relațiile dintre părinți, profesori și copii. Asta deoarece o relație apropiată a părinților cu copilul îi poate ajuta să depisteze ce nu este în neregulă cu tânărul.

„Dacă îl vedem mai abătut este obligatoriu să-l întrebăm dacă are gânduri de suicid. Discutând întrevezi soluții cu celălalt. De asemenea, și un grup social sănătos te poate ajuta să depășești astfel de moment. Sunt studii mai vechi care arată că de fapt creșterea tentativelor de suicid este asociată cu expunerea în media, adică prezentarea acestor cazuri duce la comiterea mai multor suiciduri la adolescenți”.

Aproape un copil din trei s-a confruntat cu tulburări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional în centrele Salvaţi Copiii România în ultimii doi ani, procentul crescând la aproape 72% (7 din 10) în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid, arată datele unei anchete realizate de organizație.

Mai mulți copii ucrainieni, care fuseseră transferați cu forța în Rusia, s-au întors la familii. Kievul estimează că 20.000 de minori au fost deportaţi

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, că şaisprezece copii ucraineni care fuseseră "transferaţi cu forţa în Rusia" au fost "reuniţi cu familiile lor", după ce...

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...