DNA i-a transmis lui Iordache ce probleme au ordonantele pe Justitie si ce efecte grave ar produce

DNA a anuntat, vineri seara, ca a transmis ministrului Justitiei un punct de vedere argumentat cu privire la Ordonantele pe Justitie.

DNA sustine ca "modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata".

Procurorii DNA arata ca modificarile propuse ar altera echilibrul pe care legislatia penala trebuie sa il realizeze "intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate in executarea pedepselor aplicate".

DNA, despre propunerile de modificare a Codului penal si Codului de procedura penala

DNA sustine ca proiectele incalca mai multe articole din Constitutie si ca se depasesc limitele motivelor din preambulul proiectului de ordonanta de urgenta.

De asemenea, reprezentantii DNA sustin ca efectele denuntului sunt limitate, "aspect necuprins in preambulul proiectului ordonantei de urgenta".

Procurorii DNA mai arata ca propunerile de modificare a Codului penal si Codului de procedura penala incalca si jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Despre abuzul in serviciu, procurorii DNA spun ca "o reactie blanda fata de acest gen de fapte ar face ineficienta lupta impotriva fenomenului de coruptie".

De asemenea, procurorii mai arata ca dezincriminarea faptelor de abuz in serviciu care provoaca o paguba mai mica de 200.000 lei "ar constitui o veritabila incurajare pentru comiterea repetata de catre functionari, cu intentie a unor fapte de abuz in serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depasi, in vederea obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, in conditiile in care asemenea exercitari ilegale ale functiei ar putea atrage cel mult raspunderea disciplinara si civila; de altfel, apreciem ca in contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de catre persoana vatamata) si respectiv un folos (obtinut de catre functionar sau de catre altul) de 200.000 lei nu reprezinta o chestiune deloc neglijabila ori cu o gravitate atat de redusa incat sa excluda antrenarea raspunderii penale", sustin procurorii.

Reprezentantii DNA spun ca "este total gresit" ca urmarirea penala a faptei de abuz in serviciu sa se realizeze doar la plangere prealabila.

Citeste si DNA reactioneaza la OUG pe Justitie: Sunt favorizate anumite persoane. Se doreste protejarea celor care au luat mita

Procurorii mai apreciaza drept "gresita" dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu.

Totodata, procurorii DNA arata ca noua incriminare a conflictului de interese "face imposibila sanctionarea functionarului care, de exemplu, atribuie contracte unei persoane de la care beneficiaza, ca particular, de foloase, ceea ce reprezinta o grava incalcare a standardelor de integritate pe care functionarii trebuie sa le respecte si care poate constitui o forma de mascare a mitei date tocmai pentru atribuirea contractului respectiv. (...) Apreciem solutia propusa ca fiind abuziva".

In ceea ce priveste modificarile aduse la institutia "denuntatorului", procurorii spun ca "nu se justifica limitarea depunerii denuntului intr-un anumit termen".

"Depunerea denuntului in termen de 6 luni la organul de urmarire penala competent nu constituie un criteriu obiectiv si rezonabil, asa incat nu justifica aplicarea unui tratament juridic diferentiat denuntatorilor sub acest aspect. Desi completarile aduse reglementarii denuntului sunt situate in Codul de procedura penala, acestea reprezinta o norma de drept penal, deoarece au efecte in planul raspunderii penale.

Stabilirea unui termen in care denuntul trebuie formulat si a necesitatii depunerii lui la organul de urmarire penala competent vor afecta in mod substantial comportamentul subiectilor de drept penal. Este cunoscut faptul ca, mai ales in materia infractiunilor de serviciu, o persoana s-ar putea afla in situatia de a se teme sa formuleze denunt impotriva unui superior cat timp acesta din urma se afla in functie", afirma reprezentantii DNA.

Procurorii spun ca modificarile propuse "vor ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto a acestor fapte".

DNA, despre proiectul de OUG pentru gratierea unor pedepse

Procurorii sustin ca Guvernul nu poate dispune gratierea colectiva si ca singura autoritate care poate decide acest lucru este Parlamentul si ca "actul normativ, in intregul sau, instituie privilegii si este discriminatoriu, fara nicio justificare obiectiva, incalcandu-se dispozitiile art. 16 din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi, nu urmeaza ratiunea legilor de gratiere anterioare (Legea nr. 137/1997 si Legea nr. 543/2002), singura concluzie plauzibila fiind aceea ca scopul sau este favorizarea anumitor persoane condamnate".

De asemenea, reprezentantii DNA mai spun ca proictul privind gratierea incalca mai multe dispozitii din Constitutie si ca "adoptarea unei astfel de ordonante de urgenta nu este necesara in raport de situatia actuala din penitenciare".

Procurorii DNA mai spun ca motivul emiterii ordonantei "starea penitenciarelor" "nu justifica extinderea efectelor gratierii asupra pedeapselor cu amenda, pedepselor suspendate conditionat sau sub supraveghere".

In ceea ce priveste pragul de 5 ani inchisoare pentru pedepsele propuse spre gratiere, procurorii sustin ca "este unul nejustificat de larg, inclusiv in raport de nivelul mediu al pedepselor cu inchisoare cu executare dispuse in mod definitiv de instantele penale".

Procurorii mai spun ca "sunt gratiate toate pedepsele cu amenda, fara a se stabili un plafon maxim, asa cum se stabileste in cazul pedepselor cu inchisoarea, ceea ce inseamna ca vointa politica este de a se renunta la executarea pedepselor pecuniare indiferent de cuantumul lor". Reprezentantii DNA mai spun ca se impunea ca achitarea prejudiciului "sa fie o conditie prealabila gratierii".

In concluzie, procurorii DNA spun ca "initiatorul prezentului act normativ nu are printre prioritati combaterea evaziunii fiscale, avand in vedere ca aplicarea de sanctiuni disuasive si efective (cu executare) este una dintre conditiile esentiale pentru atingerea acestui obiectiv".

Vezi AICI integral comunicatul DNA

Ministrul Justitiei, Florin Iordache, a anuntat vineri ca a cerut puncte de vedere oficiale de la mai multe institutii, dar ca primise raspuns doar de la Inalta Curte.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...