ONU: Coruptia si legatura dintre ea si politica, cele mai mari probleme in Balcani

Raportul ONU privind criminalitatea si impactul sau asupra statelor din Balcani arata ca, desi aceste tari au devenit mult mai sigure din punctul de vedere al criminalitatii obisnuite, coruptia si legaturile crimei organizate cu mediul politic si de afaceri raman cea mai mare problema din regiune.

Combaterea coruptiei larg raspandite si a legaturii dintre politica, afaceri si crima organizata ar trebui sa fie "prioritatea numarul unu" in statele din Balcani, recomanda un raport publicat, joi, de Oficiului Natiunilor Unite pentru Droguri si Crima, anunta NewsIn.

Nu criminalitatea conventionala precum omuciderile, violurile sau spargerile sunt problema principala in cele zece state sud-est-europene studiate, printre care Romania, Bulgaria si Republica Moldova, ci crima organizata si coruptia, se arata in raport.

"Coruptia este considerata principala problema sociala in Albania si Romania, a doua in Bosnia si Croatia, a treia in Macedonia si a patra in Bulgaria. Dar sondaje mai recente arata ca problema a urcat pe primul loc in Bulgaria.

Legaturile retelelor de crima organizata cu mediul politic si de afaceri, dar si cu serviciile secrete s-au format in era comunista, cand economia subterana era o chestiune de supravietuire, potrivit studiului.

Multe state comuniste s-au bazat pe o piata neagra pentru a oferi consumatorilor produsele pe care nu le gaseau in economia de stat. Traficul cu tot felul de produse era esential, la fel ca si coruptia vamesilor.

Aceasta economie subterana a promovat o intreaga clasa infractionala de care depindeau oamenii obisnuiti, provocand cinism fata de statul de drept si toleranta pentru afaceristi dubiosi", se mentioneaza in raport.

"Pe langa asta, o parte esentiala a guvernarii comuniste era politia politica si serviciile de informatii. Datorita importantei si puterii acordate acestora, politia secreta era imuna la orice control si opera in afara legii, lasand astfel loc coruptiei.

Fonduri suplimentare erau obtinute din activitati clandestine, trafic. O parte din bani erau folositi pentru operatiuni secrete, iar restul pentru imbogatirea personala", se arata in document.

Raportul mentioneaza cazul Bulgariei, unde fostul ministru de Interne, Bogomil Bonev, remarca faptul ca "unul dintre motivele pentru care gruparile criminale (bulgare - n. red.) au devenit atat de puternice este ca au fost organizate chiar de catre stat".

O situatie similara s-a regasit si in Romania, spune raportul, unde "membrii Securitatii au profitat de privatizarea Romaniei, unii dintre ei asigurandu-si pozitii in Guvern, iar altii intrand in sectorul privat.

In plus, raportul mai arata ca in timp ce traficul de arme, droguri, persoane este in declin, infractionalitatea economica este in crestere in tarile din Balcani.

In Romania, potrivit estimarilor Bancii Nationale, valoarea infractiunilor economice este estimata la 1 - 1,5 miliarde de dolari pe an.

"Romania este si una dintre principalele tari-sursa din lume pentru fraude online cu carduri bancare. Majoritatea sectoarelor economice afectate de spalarea de bani sunt comertul intern si extern, sectorul bancar si pietele de capital.

O problema speciala este schimbul valutar. Banii spalati vin in Romania din activitati criminale interne desfasurate de grupuri internationale. Din Romania, majoritatea banilor ce trebuie spalati merg in centre financiare offshore din Caraibe", se arata in raport.

Cu toate acestea, concluziile raportului sunt optimiste, aratand ca regiunea nu mai este nici pe departe atat de periculoasa cum se credea.

Raportul a fost prezentat la Bruxelles in cadrul unei dezbateri la care a participat comisarul pentru Extindere Olli Rehn si fostul ministru al Justitiei Monica Macovei.

Cât va dura curățarea Fâșiei Gaza de moloz și muniție neexplodată: ”Circa 14 ani de muncă, cu 100 de camioane”

Evacuarea uriaşei cantităţi de moloz, printre care se află şi muniţii neexplodate, rezultate de pe urma războiului devastator al Israelului în Fâşia Gaza ar putea dura în jur de 14 ani,...

Tribunalul a decis. Eugen Tomac, președintele PMP: ”Spre disperarea celor care timp de doi ani au încercat să distrugă partidul”

Tribunalul Bucureşti a decis înscrierea lui Eugen Tomac în Registrul partidelor politice ca preşedinte al PMP. ”Spre disperarea celor care timp de doi ani au încercat să distrugă PMP,...