Manevrele Kremlinului pe frontul diplomatic. Federația Rusă ar putea recurge la două stratageme

Neputând învinge Ucraina pe câmpul de luptă, Rusia a apelat la alte instrumente. Prima este distrugerea infrastructurii critice pentru a face Ucraina de nelocuit în timpul iernii reci. A doua este impunerea negocierilor. Acesta al doilea front merită să fie privit mai atent, scrie The New Voice of Ukraine.

De fapt, Federația Rusă a încercat să reia negocierile politice încă de la mijlocul verii, când a fost convenit așa-numitul acord pentru cereale. Rusia l-a văzut ca un prim pas către un acord mai larg și a fost susținut în acest sens atât de Turcia, cât și de ONU. Dar pentru Ucraina, a fost o încercare evidentă de a îngheța o nouă linie de demarcație.

Cu toate acestea, Rusia va continua să încerce să atragă Ucraina în negocieri. Publicul principal aici nu este atât Kievul, cât partenerii săi occidentali, iar mesajul cheie al Kremlinului este că Ucraina nu va putea să-și elibereze teritoriile ocupate, așa că negocierile privind statutul teritoriilor și concesiunile sunt inevitabile.

În viitorul apropiat, Moscova va urmări mai multe obiective folosind această tactică. În primul rând, va încerca să încetinească ritmul aprovizionării cu arme occidentale. În al doilea rând, va căuta să înghețe linia frontului. Pentru Ucraina, acest rezultat este inacceptabil. Nici măcar ultimatumul nuclear al Rusiei nu a oprit planurile de eliberare a teritoriului ocupat. Prin urmare, Kremlinul va încerca să-i influențeze pe cei care asigură financiar această contraofensivă: guvernele occidentale și opinia publică din țările partenere ale Ucrainei. În al treilea rând, Federația Rusă va încerca să distrugă unitatea coaliției internaționale anti-ruse și să provoace dezacorduri dure între susținătorii și oponenții acordurilor premature cu regimul Putin.

Este imposibil să spunem fără echivoc că calculul Rusiei este nefondat.

Punctul slab al actualei coaliții anti-ruse este lipsa unei înțelegeri clare despre cum ar trebui să arate o victorie ucraineană. Mai precis, nu se convine asupra cât de zdrobitoare ar trebui să fie înfrângerea Rusiei. Occidentul este complet nepregătit pentru destabilizarea sau prăbușirea Rusiei ca urmare a înfrângerii complete pe câmpul de luptă. Prin urmare, nu este de mirare că o testare prudentă a apelor a început cu ușile închise: ce ar trebui considerat un moment bun pentru a trece de la metodele exclusiv militare la diplomație? Și, printre altele, merită susținerea eliberării Crimeii și a Donbasului?

Fără îndoială: Rusia va încerca să convingă întreaga lume că există o diferență între Crimeea și Donbasul ocupat din 2014, pe de o parte, și teritoriul capturat de ruși în 2022, pe de altă parte. Și conform planului Kremlinului, vor exista susținători ai poziției în Occident că Crimeea și Donbasul ar trebui puse în afara limitelor acțiunilor contraofensive ale Ucrainei.

Două scenarii

Având în vedere acest lucru, pe frontul diplomatic, Federația Rusă ar putea recurge două scenarii.

Prima prevede încercări pe termen scurt de a implica Ucraina și partenerii săi în negocieri pentru a câștiga timp pentru a pregăti armata rusă pentru noi atacuri. Aceasta este practic o continuare a status quo-ului, dar cu teroare crescută semnificativ asupra populației civile. Acesta din urmă, conform așteptărilor Rusiei, ar trebui să provoace nu doar o catastrofă umanitară, ci și presiunea populației ucrainene asupra guvernului cu cererea de a începe negocierile. Această speranță este inutilă. Cu toate acestea, Rusia va folosi acest timp pentru a acumula resurse din mobilizare și arme din Iran și Coreea de Nord.

Al doilea scenariu diplomatic presupune că Moscova se va concentra pe un format de negocieri pe termen mediu fără încercări de a desfășura acțiuni ofensive la scară largă (în timp ce agresiunea din Donbas continuă). Federația Rusă va încerca să „duplice” formatul Normandia: medierea unei terțe părți, ostilități de-a lungul liniei actuale de demarcație și negocieri de facto privind statutul teritoriilor ocupate. Acest scenariu ar putea fi declanșat de diverși factori: o altă înfrângere zdrobitoare a armatei ruse pe câmpul de luptă; planuri clare ale Occidentului de a furniza Ucrainei cele mai noi tipuri de arme pentru o contraofensivă la scară largă (tancuri occidentale, artilerie cu rază lungă de acțiune, avioane de luptă) sau o schimbare a poziției elitelor occidentale către un angajament mai mare față de ideea negocierilor.

În general, Rusia va încerca să-și mențină controlul asupra teritoriilor ocupate atât prin metode militare, cât și diplomatice. Mai mult, nu va abandona planurile pentru noi atacuri. Dar astăzi, spre deosebire de 2014, Kremlinul nici măcar nu are la dispoziție capcanele scăderii încrederii ca parte de negociere. Starea de spirit în societatea și autoritățile ucrainene este categorică: doar eliberarea completă a teritoriului Ucrainei poate fi considerată sfârșitul acestui război. Cu toate acestea, în 2023, diplomația ucraineană va trebui să reziste cu încăpățânare ideii de a începe negocierile atunci când chestiunea ar trebui să fie decisă pe câmpul de luptă conchide The New Voice of Ukraine.

Austria nu vrea ca Moscova să fie umilită

Iar Moscova știe ce știe. Ministrul de Externe de la Viena a spus, într-un discurs în Franța, că nu trebuie exagerat cu sancțiunile aplicate Rusiei, deoarece continentul ar mai avea nevoie de Moscova. Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei: Este important că păstrăm proporțiile, să păstrăm măsura. Să nu exagerăm. Să nu interzicem vizele pentru 144 de milioane de ruși. Trebuie să recunoaștem că Rusia nu se mută și că istoria nu se schimbă. Rusia va rămâne parte a istoriei și culturii europene. Va veni și o zi de după și avem nevoie de o arhitectură de securitate. Iar această arhitectură de securitate, din punctul meu de vedere, va trebuie să includă, într-un fel sau altul, cel mai mare vecin, care e și o putere nucleară, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și se numește Rusia.

Iar Kievul a reacționat - purtătorul de cuvânt al Ministerului Ucrainean de Externe a spus că declarațiile lui Alexander Schallenberg sunt practic o invitație pentru Rusia să continue masacrele. Mai mult, l-a invitat ministrul e Externe de la Viena la Dnipro, să repete ce a spus în fața blocului distrus.

Premierul spaniol Pedro Sanchez spune că este în favoarea unor negocieri cu Vladimir Putin

​Premierul spaniol Pedro Sanchez s-a exprimat miercuri în favoarea unor negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, în declaraţii făcute în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, informează joi dpa.

"Este important să menţinem, de asemenea, legătura cu Putin", a spus Sanchez la Davos.

"Susţin cu tărie, de exemplu, ca guvernul francez şi guvernul german... să preia inițiativa aici", a declarat premierul Sanchez pentru CNN.

El a apreciat că ar fi fezabil să se revină la discuţiile care implică Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina în Formatul Normandia, creat înaintea izbucnirii războiului. Celelalte state membre UE ar sprijini Parisul şi Berlinul într-o astfel de iniţiativă, a adăugat Pedro Sanchez.

Întrebat dacă preşedintele Vladimir Putin ar putea interpreta disponibilitatea Occidentului de a discuta drept "slăbiciune", premierul Spaniei a răspuns: "Nu, nu cred".

Biciul și zaharul

În paralel, liderii ruși recurg la metoda „biciul și zăhărelul“. Dimitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliul de Securitate al Rusiei a amenințat, din nou, joi, cu folosirea armelor nucleare. „Mâine, la baza militară din Ramstein, marii comandanți militari vor discuta noua tactică și strategie, dar și livrările de noi arme grele și sisteme de artilerie Ucrainei. Și asta se întâmplă chiar după Forumul de la Davos, unde retardații politicieni petrecăreți au repetat ca pe o mantră „Ca să obținem pacea, Rusia trebuie să piardă”. Niciunui mizerabil nu îi trece prin cap o concluzie elementară: Pierderea unui război convențional de către o mare putere nucleară, poate provoca începerea unui război atomic.”

Fostul lider de la Kremlin a ținut să facă referire și la istoria recentă, spunând: „Marile puteri nucleare nu au pierdut niciodată în războaie de amploare, de care depindea soarta lor. Iar asta ar trebui să fie evident pentru fiecare om. Ar trebui să fie evident chiar și pentru politicianul din vest care și-a păstrat măcar unele urme de inteligență”.

Cât despre pace, fostul președinte rus, Medvedev, a scris pe canalul său de Telegram că Ucraina ar trebui să recunoască pierderea celor patru republici autoproclamate și anexate de Federația Rusă. Ca gest de bunăvoință, acesta a spus că s-ar declara mulțumit și cu „recunoașterea tacită” a „intrării” în componența Rusiei a teritoriilor din sud-estul Ucrainei.

„Pentru a începe noi negocieri este nevoie nu atât de înțelegerea ad litteram a principiilor dreptului internațional, cât acordul pe două aspecte legislative. În primul rând, vorbim despre recunoașterea (sau, cel puțin, acordul tacit) rezultatelor referendumurilor din fostele teritorii ale Ucrainei (n.red. cele patru regiuni anexate ilegal de Moscova) care fac parte din dreptul intern al Rusiei, din constituția ei. În al doilea rând, este nevoie de elaborarea unor norme internaționale speciale care să prevadă și situația creată, dar și viitorul relațiilor internaționale”, scrie Medvedev.

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...

CTP, devastator cu Piedone: ”Candidatul Parizer Usturoi. Așa un afront?... Semn rău pentru interlopul poporului”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat cu aciditate ultima ieșire publică a lui Cristian Popescu Piedone, candidat la Primăria Capitalei, care și-a prezentat programul cu care vrea să...