SUA și Europa caută să folosească activele rusești pentru a ajuta Ucraina pe măsură ce finanțarea se epuizează

În ciuda rezervelor de natură juridică, factorii de decizie politică analizează consecințele folosirii activelor rusești în valoare de 300 de miliarde de dolari pentru a ajuta efortul de război al Kievului, scrie The New York Times.

Administrația Biden dă semne că s-a hotărât pentru confiscarea a peste 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale ruse ascunse în țările occidentale și a început discuții urgente cu aliații cu privire la utilizarea fondurilor pentru a ajuta efortul de război al Ucrainei într-un moment în care sprijinul financiar scade, potrivit la înalți oficiali americani și europeni.

Până de curând, secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen, a susținut că, fără acțiunea Congresului, confiscarea fondurilor „nu este ceva ce este permis legal în Statele Unite”. A existat, de asemenea, îngrijorare printre unii oficiali americani de top că națiunile din întreaga lume ar ezita să-și păstreze fondurile la Rezerva Federală din New York, sau în dolari, dacă Statele Unite ar crea un precedent pentru confiscarea banilor.

Dar administrația, în coordonare cu Grupul celor mai industrializate 7 națiuni (G7), a început să analizeze din nou dacă își poate folosi autoritatea sau dacă ar trebui să solicite o acțiune din partea Congresului pentru a utiliza fondurile. Sprijinul pentru o astfel de legislație s-a acumulat în Congres, dând administrației Biden speranța că ar putea primi autoritatea necesară.

24 februarie, data pentru prezentarea unei strategii

Discuțiile dintre miniștrii de finanțe, șefii băncilor centrale, diplomați și avocați s-au intensificat în ultimele săptămâni, au spus oficialii, administrația Biden presând Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Canada și Japonia să vină cu o strategie până pe 24 februarie 2024.

Cele peste 300 de miliarde de dolari active rusești aflate în discuție sunt deja în afara controlului Moscovei de mai bine de un an . După invazia Ucrainei, Statele Unite, împreună cu state din Europa și Japonia, au introdus sancțiuni pentru a îngheța activele, interzicând Rusiei accesul la rezervele sale internaționale.

Dar confiscarea bunurilor ar duce lucrurile cu un pas semnificativ mai departe și ar necesita o analiză juridică atentă, susține publicația.

Președintele Biden nu a semnat încă strategia și multe dintre detalii rămân în discuții aprinse. Factorii de decizie trebuie să stabilească dacă banii vor fi direcționați direct către Ucraina sau folosiți în beneficiul acesteia în alte moduri.

Aceștia discută, de asemenea, ce fel de măsuri de protecție ar putea fi asociate fondurilor, cum ar fi dacă banii ar putea fi folosiți doar pentru reconstrucție și în scopuri bugetare pentru a sprijini economia Ucrainei sau dacă - la fel ca fondurile pe care le dezbate Congresul - ar putea fi cheltuiți direct pentru efortul militar.

Discuțiile au devenit mai urgente, deoarece Congresul nu a reușit să ajungă la un acord pentru a oferi ajutor militar înainte de sfârșitul anului.

Financial Times a scris că administrația Biden a ajuns la concluzia că confiscarea activelor Rusiei este viabilă în conformitate cu dreptul internațional.

Un oficial de rang înalt al administrației a declarat săptămâna aceasta că, chiar dacă Congresul ajunge în cele din urmă la un acord pentru a finanțarea apărării Ucrainei, sprijinul tot mai scăzut pentru efortul de război în rândul republicanilor și poziția militară tot mai precară a Ucrainei au făcut clar că este nevoie disperată de o sursă alternativă de finanțare.

Oficialii americani au declarat că finanțarea actuală pentru ucraineni este aproape epuizată și că se străduiesc să găsească modalități de a furniza muniție de artilerie și apărare aeriană pentru Kiev.

Având în vedere că promisiunea Europei de a oferi fonduri noi este, de asemenea, blocată, se discută o varietate de idei noi cu privire la modul în care ar putea fi utilizate activele rusești, fie că ar trebui să se apeleze direct la ele, fie că ar trebui folosite pentru a garanta împrumuturi, fie că ar trebui să se folosească veniturile din dobânzi pe care le obțin pentru a ajuta Ucraina, notează NYT.

„Această sumă de bani schimbă pur și simplu jocul”

„Această sumă de bani despre care vorbim aici schimbă pur și simplu jocul”, a spus Philip Zelikow, un oficial al Departamentului de Stat în ambele administrații Bush. „Lupta pentru acești bani este de fapt, într-un fel, campania esențială a războiului.”

Sechestrarea unei sume atât de mari de la o altă națiune suverană ar fi fără precedent, iar o astfel de acțiune ar putea avea ramificații juridice și consecințe economice imprevizibile. Aproape sigur ar duce la procese și represalii din partea Rusiei.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut referire la discuții într-un discurs video adresat țării sale săptămâna trecută, afirmând că "problema activelor înghețate a fost una dintre deciziile foarte importante abordate" în timpul recentelor sale discuții de la Washington.

El a părut să sugereze că fondurile ar trebui direcționate către achiziții de arme, adăugând: „Activele statului terorist și ale afiliaților săi ar trebui folosite pentru a sprijini Ucraina, pentru a proteja viețile și oamenii de teroarea rusă”.

Germania face primul pas

Un semn că unele țări europene sunt pregătite să avanseze cu confiscarea bunurilor rusești, procurorii germani au confiscat săptămâna aceasta aproximativ 790 de milioane de dolari din contul bancar din Frankfurt al unei firme financiare ruse care se afla sub sancțiunile UE.

Administrația Biden a spus puțin în public despre negocieri.

Foarte puțin din activele rusești, poate 5 miliarde de dolari, după unele estimări, sunt în mâinile instituțiilor americane. Dar o parte semnificativă din rezervele valutare ale Rusiei sunt deținute în dolari SUA, atât în ​​Statele Unite, cât și în Europa. Statele Unite au puterea de a controla tranzacțiile care implică moneda sa și de a folosi sancțiunile pentru a imobiliza activele denominate în dolari.

Se crede că cea mai mare parte a depozitelor rusești se află în Europa, inclusiv în Elveția și Belgia, care nu fac parte din Grupul celor 7. Drept urmare, sunt în curs de desfășurare negocieri diplomatice cu privire la modul de a obține acces la aceste fonduri, dintre care unele sunt deținute în euro și alte valute.

Oficialii americani au fost surprinși de faptul că președintele Vladimir Putin nu a repatriat fondurile înainte de invazia Ucrainei. Dar, în interviurile din ultimul an, ei au speculat că Putin nu credea că fondurile vor fi confiscate, deoarece acestea au fost lăsate neatinse după invazia și anexarea Crimeei în 2014.

Iar aducerea fondurilor acasă, în Rusia, ar fi fost un alt indiciu că o invazie era iminentă, într-o perioadă în care Putin nega cu tărie acuzațiile americane și britanice că se pregătea de o acțiune militară.

Un oficial al G7 a declarat că grupul a luat în considerare o varietate de opțiuni pentru utilizarea activelor Rusiei, cu scopul de a prezenta o propunere comună în jurul celei de-a doua aniversări a războiului, când mulți oficiali de rang înalt se vor aduna în Germania pentru Conferința de securitate de la München. Primele dezbateri s-au concentrat asupra a ceea ce ar fi permis în temeiul dreptului internațional și conform legilor interne ale fiecărei națiuni, deoarece iau în considerare răspunsurile legale probabile și măsurile de represalii ale Rusiei.

Pârghie pentru a forța Rusia să se apropie de masa negocierilor

La începutul anului, oficialii americani au spus că au considerat că activele înghețate ar putea fi folosite ca pârghie pentru a forța Rusia să se apropie de masa negocierilor pentru o încetare a focului; probabil, în schimb, Moscova ar avea acces la unele dintre activele sale. Însă Rusia nu și-a arătat interesul pentru astfel de negocieri, iar acum oficialii susțin că începerea utilizării fondurilor ar putea împinge Moscova să treacă la masa de negocieri.

Printre opțiunile pe care le-au discutat țările occidentale se numără confiscarea directă a activelor și transferarea acestora în Ucraina, utilizarea dobânzilor câștigate și a altor profituri din activele care sunt deținute în instituțiile financiare europene în beneficiul Ucrainei sau folosirea activelor ca garanție pentru împrumuturi acordate Ucrainei.

Daleep Singh, un fost oficial de top al administrației Biden, a sugerat într-un interviu din acest an că rezervele imobilizate ar trebui plasate într-un cont escrow la care Ministerul de Finanțe al Ucrainei ar putea avea acces și să fie folosit ca garanție pentru noile obligațiuni pe care le-ar emite Ucraina.

Dacă Ucraina poate rambursa cu succes datoria – pe o perioadă de 10 până la 30 de ani – atunci Rusia ar putea să-și recupereze activele înghețate.

"Dacă nu pot rambursa, bănuiala mea este că Rusia are probabil ceva de-a face cu asta", a spus Singh, care este acum economist șef global la PGIM Fixed Income.

Susținătorii confiscării activelor Rusiei, cum ar fi Zelikow și fostul secretar al Trezoreriei, Lawrence Summers, spun că națiunile care dețin active rusești au dreptul de a-și anula obligațiile față de Rusia și de a confisca aceste active în virtutea a ceea ce Rusia datorează pentru încălcarea dreptului internațional, în conformitate cu așa-numitul drept internațional al contramăsurilor de stat.

Precedentul Irak

Ei notează că, după invadarea Kuweitului de către Irak în 1990, 50 de miliarde de dolari din fonduri irakiene au fost confiscate și transferate prin intermediul Națiunilor Unite pentru a compensa victimele din Irak și din alte țări.

Robert B. Zoellick, fostul președinte al Băncii Mondiale, le-a spus miniștrilor de finanțe din G7 că, atâta timp cât aceștia acționează la unison, confiscarea activelor rusești nu ar avea un impact asupra monedelor lor sau asupra statutului dolarului. El a sugerat că este puțin probabil ca alte țări să se grăbească să își pună banii într-o altă monedă.

„În cazul valutelor de rezervă, este întotdeauna o întrebare care sunt alternativele tale”, a spus Zoellick, care a lucrat la Trezorerie și Departamentul de Stat ale SUA.

Unul dintre obstacolele din Statele Unite pentru confiscarea bunurilor rusești a fost opinia din cadrul administrației Biden că pentru a putea face acest lucru în mod legal ar fi necesar un act al Congresului.

Facțiuni ale Congresului au încercat anterior să atașeze prevederi la legea apărării pentru a permite Departamentului de Justiție să confiște activele rusești aparținând oficialilor sancționați și să direcționeze veniturile obținute din vânzarea acestor active către Ucraina pentru a ajuta la plata armelor.

Dar eforturile au eșuat pe fondul preocupărilor legate de faptul că propunerile nu au fost verificate temeinic.

În condițiile în care Ucraina rămâne fără fonduri și muniții, dezbaterea despre cum să ofere mai mult ajutor ar putea trece de la o chestiune legală la una morală.

"Se poate înțelege punctul de vedere cu privire la precedent al celor care nu cred că activele ar trebui confiscate", a declarat Mark Sobel, un fost oficial al Departamentului Trezoreriei, care este în prezent președintele american al Forumului oficial al instituțiilor monetare și financiare.

„Având în vedere înfruntările și războaiele din multe locuri, s-ar putea argumenta cu ușurință că un astfel de precedent ar putea scăpa de sub control.”

Totuși, Sobel a susținut că barbaria acțiunilor Rusiei justifică folosirea activelor sale pentru a compensa Ucraina.

"În mintea mea, umanitatea dictează că acești factori prevalează asupra argumentului că o astfel de confiscare a activelor ar fi fără precedent, pur și simplu pentru că comportamentul atroce și insondabil al Rusiei trebuie să fie pedepsit cu fermitate", a spus el, citat de The New York Times.

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...

Europenii, neputincioși în a întări apărarea antiaeriană a Kievului. ”Dacă americanii ne-ar putea trimite sisteme Patriot”

Mai multe țări, inclusiv Franța, sunt reticente în a se despărți de sistemele lor de apărare avansate, chiar dacă secretarul general al NATO a încurajat capitalele europene să transfere...