Fapte incredibile de sacrificiu ale soldaților Ucrainei, prezentate de presa britanică: Geniștii de lângă Robotîne curăță câmpurile minate în genunchi

Cheia victoriilor din zona Robotîne din regiunea Zaporoji, în timpul contraofensivei au fost geniștii ucraineni care aproape că s-au târat prin câmpurile de mine pentru a deschide calea echipamentelor militare și, de asemenea, împreună cu infanteriea, au curățat tranșeele rusești și clădirile capturate.

La sfârșitul lunii august, ministrul ucrainean de Externe Dmitri Kuleba, le-a spus diplomaților francezi cum un grup de 31 de luptători au făcut posibilă eliberarea satului Robotîne: apărătorii s-au târât prin câmpuri de mine timp de 18 ore, apoi au defrișat o plantație forestieră, apoi au traversat câmpuri minate din nou și au luat cu asalt pozițiile inamice.

Acum eroismul soldaților din Brigada 47 mecanizată, care au curățat câmpurile de lângă Robotîne, a fost descris de publicația britanică The Times, care a discutat cu geniștii și cu alți luptători.

Publicația notează că în iunie, când a început contraofensiva armatei ucrainene, principalele speranțe au fost puse în brigăzile blindate care erau antrenate în Germania și erau echipate cu tancuri occidentale Leopard și Challenger 2 și cu vehicule blindate Bardley. Cu toate acestea, trei luni mai târziu, vedetele bătăliei nu au fost comandanții tancurilor, ci geniștii.

În 14 săptămâni de luptă, unitățile ucrainene au avansat puțin peste 13 km, iar munca lentă a geniștilor este cea care determină ritmul ofensivei.

Acești soldați nu se mișcă mai repede decât pot merge cu detectoarele lor britanice de mine Vallon. Ei sunt în genunchi cu detectoare de mână, fac poteci prin câmpurile de mine, adesea sub foc inamic, astfel încât echipamentul ucrainean să poată trece la următoarea țintă; sau aleargă pe jos cu unitățile de asalt pentru a curăța pozițiile de capcanelor rușilor, în plină luptă."

Un genist în vârstă de 49 de ani din brigada 47, cu indicativul „Bunicul” spune: „Cu toții am vrut ca lupta să meargă mai repede. Dar nici nu ne-am imaginat cât de adânci vor fi câmpurile minate, cât de dens au fost plantate minele.

Totul este minat: câmpuri, păduri, mașini abandonate, tranșee - totul. Așa că am devenit precum livratorii de pizza. Există un câmp minat sau un șanț cu capcană? Cheamă-i pe geniști”.

Echipajele de pe vehiculele Bradley și infanteriștii Brigăzii 47 care au câștigat experiență să se deplaseze prin câmpurile de mine rusești, vorbesc cu încântare despre geniști.

Morok, în vârstă de 41 de ani, care a fost măcelar înainte de război, și acum luptă pe un vehicul Bradley a povestit despre luptele de a la Robotîne.

După ce vehiculul său a lovit o mină, un vehicul de deminare UR-77 din apropiere a fost aruncat în aer de artileria rusă și doi dintre membrii echipajului acestuia au fost uciși, cu toate acestea, cei patru geniști supraviețuitori au ieșit din epavă și, împreună cu Morok și un grup de infanteriști, s-au repezit în față pentru a ataca șanțul rusesc.

„Geniștii erau tipi nebuni. Au alergat cu noi pe jos, toate mașinile noastre au fost distruse, au aruncat grenade artizanale în tranșeele rusești, pe care le-au făcut din cutii de băuturi energizante și explozibili. Acum nu merg nicăieri fără geniștii noștri”, povestește Morok.

Arthur, în vârstă de 25 de ani, a declarat pentru The Times că în urmă cu trei săptămâni, împreună cu zece soldați ai unității de asalt a batalionului Skala și un alt genist Serghei, a plecat într-o misiune de noapte pentru a curăța o poziție rusă la periferia satului Robotîne, care se află pe prima dintre cele trei linii rusești de apărare pe sectorul sudic al frontului.

Potrivit lui Arthur, înainte ca vehiculele Bradley să aibă timp să se deplaseze de pe rampe și echipele de asalt să pătrundă în primele case, artileria rusă i-a reperat și a deschis focul asupra lor din poziții ascunse.

Obuzele au căzut una după alta, casele au început să se prăbușească în jur. În ciuda intensității bombardamentelor, doi geniști au continuat să verifice prima casă capturată de mine și capcane, chiar dacă a fost lovită în mod repetat de obuze. După una dintre explozii, Serghei s-a trezit sub dărâmături, dar a fost scos și a continuat să lupte.

Geniștii s-au târât din nou de sub dărâmături și au încercat să-și facă treaba. În acest timp, patru din cei zece soldați de asalt erau morți.

Apoi Arthur a fost doborât de o explozie de obuz, iar când a încercat să se ridice, a fost doborât de o alta. Serghei a fost rănit la gât și braț de schije și a murit. Arthur, într-o stare semi-conștientă, a fost târât înapoi în Bradley de șase membri ai grupului de asalt și evacuat.

Arthur a suferit apoi o comoție severă; a părăsit spitalul cu doar o săptămână în urmă. Exploziile obuzelor i-au încetinit considerabil vorbirea, dar Arthur s-a întors deja la muncă în câmpurile minate.

Un raport publicat săptămâna trecută de RUSI a remarcat că de-a lungul „Liniei Surovikin” câmpurile minate au fost extinse de la adâncimea obișnuită de 120 de metri la 500 de metri.

Câmpurile de mine constau din straturi de mine antitanc TM-62 din epoca sovietică – uneori triplate pentru a maximiza puterea distructivă (geniștii numesc această tehnică „hamburger”) – și mine antipersonal PMN, combinate cu dispozitive de nouă generație și capcane.

Acoperite de artileria rusă, aceste mine au oprit în mod repetat operațiunile de asalt ucrainene de-a lungul axei principale a contraofensivei de la sud de Orehiv.

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...

Rușii au arestat un jurnalist care realizase videoclipuri pentru echipa lui Navalnîi

Un jurnalist rus care colaborează cu mai multe instituţii de presă a fost plasat în arest preventiv pentru "extremism" pentru că a participat la realizarea unor videoclipuri pentru canalul de...