Cum îl promovează Kremlinul pe premierul maghiar Victor Orban drept portavocea Europei „adevărate”

În iulie 1998, Viktor Orban și-a asumat pentru prima dată rolul de prim-ministru al Ungariei. Puțini ar fi putut prezice, în urmă cu 25 de ani, că Orban, cândva un susținător al valorilor liberale și al integrării Ungariei în UE, va deveni mai târziu un prim exemplu de revenire autoritară într-un stat membru UE, scrie EUObserver.

Și relația particulară dintre două regimuri autoritare – Rusia și Ungaria – este cunoscută de mult timp, dar după invazia rusă în Ucraina, Orbán a fost numit din ce în ce mai mult „aliatul lui Putin” în cadrul UE.

Budapesta a împiedicat în mod activ eforturile europene de a impune sancțiuni Rusiei, s-a abținut de la a furniza arme Ucrainei și chiar a împiedicat tranzitul de arme pe teritoriul Ungariei.

În schimb, Rusia continuă să furnizeze Ungariei resurse energetice, să contribuie la construcția noului reactor nuclear Paks-II și chiar să furnizeze piese de schimb pentru sistemul de metrou din epoca sovietică din Budapesta.

Cu toate acestea, cea mai semnificativă contribuție pe care Ungaria o oferă regimului lui Putin este simbolică.

Orban și alți politicieni maghiari apar frecvent pe ecranele TV rusești și sunt prezentați în mod activ în mass-media de stat rusă, unde sunt prezentați ca întruchiparea „Europei adevărate” cu o poziție „suverană” față de războiul din Ucraina – adică, susținând efectiv Rusia.

Întoarcerea lui Orban spre Georgia

Cu toate acestea, relația dintre Budapesta și Moscova nu a fost întotdeauna atât de inocentă.

În 2007, când Viktor Orban și partidul său Fidesz se aflau în opoziție, în Ungaria a izbucnit o dezbatere politică aprinsă cu privire la soarta unui monument de comemorare a soldaților sovietici care au murit în al Doilea Război Mondial, situat în inima Budapestei.

Orban s-a numărat printre cei care au susținut ideea mutării monumentului în altă parte și chiar a făcut declarații puternice sugerând că Ungaria a „închis ușa” rușilor, URSS și comunismului, rămânând în același timp deschisă către Occident.

În ciuda acestor observații, reacția aprigă a Kremlinului a împiedicat mutarea monumentului.

În 2008, în timp ce era încă în opoziție, Orban a condamnat ferm agresiunea Rusiei împotriva Georgiei – și chiar a pledat pentru invitarea imediată a Georgiei și Ucrainei să adere la NATO.

Cu toate acestea, în ciuda anexării ulterioare a Crimeei de către Rusia în 2014, care nu a tensionat relația amiabilă dintre Orban și Vladimir Putin, au apărut probleme în 2016, când propagandistul rus Dmitri Kiselev s-a referit la revolta maghiară din 1956 ca fiind prima „Revoluție portocalie” instigată de agențiile de informații occidentale în statele pro-Moscova.

Deși Fidesz, la fel ca majoritatea partidelor maghiare, prezentase anterior evenimentele din 1956 drept o încercare eroică de eliberare a Ungariei de sub controlul sovietic, declarația lui Kiselev nu a dus la un scandal diplomatic major.

Ambasadorul rus în Ungaria de la acea vreme a declarat că poziția oficială a Rusiei pe această temă a rămas neschimbată de când Putin și-a exprimat regretul și sentimentul de „responsabilitate morală” în 2006 pentru reprimarea revoltei.

Creștere a interesului pentru Ungaria

Conform calculelor EUobserver, pe baza datelor GDELT, până în 2022 Ungaria a avut o vizibilitate relativ scăzută în mass-media de stat rusă, cu o atenție sporită acordată politicienilor de dreapta sau pro-ruși din Franța, Germania și Italia. Aceste țări au fost percepute de ruși ca reprezentând Europa „adevărată”, generând mai mult interes pentru afacerile lor.

Cu toate acestea, cercetările comune de date efectuate de jurnaliști ruși și maghiari au arătat că în 2022, mass-media online de stat rusă a început să acopere Ungaria de două ori mai des decât anul precedent. Și, în primele patru luni ale anului 2023, numărul mențiunilor a crescut cu aproape o treime.

În ultimele săptămâni, canalul TV Russia Today (RT), cunoscut pentru propaganda difuzată în afara Rusiei, a evidențiat aproape fiecare tweet al lui Orban.

De exemplu, RT a raportat despre publicarea de către Orban a unei meme cu John Travolta, văzută ca o critică a problemelor bugetare ale UE. O altă știre a fost creată de RT pe baza a două cuvinte din tweet-ul lui Orban, în care a comparat transferul de gestionare a activelor de către George Soros la fiul său cu un episod din The Godfather.

Cu toate acestea, când vine vorba de mass-media de stat rusă care vizează publicul său intern, guvernul ungar este citat pentru a crea narațiuni propagandistice mai complexe.

În efortul de a descoperi și descrie aceste nuanțe, EUobserver a analizat mii de mențiuni despre Ungaria în mass-media de stat ruse în ultimele 500 de zile de război.

Orban, „ultimul pacificator”

Narațiunea predominantă în mass-media de stat rusă despre Ungaria prezintă Budapesta ca un pacificator, prezentând-o ca fiind singurul stat membru al UE care caută cu adevărat pacea în Europa.

Propaganda rusă construiește această imagine concentrându-se pe două tipuri de evenimente.

În primul rând, subliniază că Ungaria este singura țară din UE care nu furnizează arme Ucrainei, refuză să antreneze soldați ucraineni, plus încercările sale de a bloca ajutorul militar și financiar din partea UE pentru Kiev.

În al doilea rând, există o creștere a relatărilor care prezintă Budapesta ca fiind un pacificator - ori de câte ori un plan de reglementare a păcii este propus de un partid aliniat cu o poziție pro-rusă. De exemplu, presa rusă acoperă pe larg sprijinul lui Orban și al ministrului de externe ungar Peter Szijjártó pentru planul Chinei.

Este evident că intenția Rusiei nu este doar de a evidenția angajamentul Ungariei față de pace, ci mai degrabă de a pretinde că pacea în condițiile Rusiei, inclusiv anexarea unor părți din Ucraina, este o propunere acceptabilă cel puțin pentru unii din Occident.

Această propagandă ajută la convingerea cetățenilor ruși că cererile Moscovei sunt rezonabile și că orice lipsă de progres în negocierile de pace este în primul rând din pricina poziției încăpățânate a Kievului, mai degrabă decât a acțiunilor Moscovei.

O altă narațiune proeminentă răspândită de propaganda rusă, bazată pe acțiunile și declarațiile publice ale politicienilor maghiari, caută să prezinte o pretinsă lipsă de unitate între țările occidentale.

Este interesant faptul că presa de stat rusă evidențiază adesea această lipsă de unitate atunci când vine vorba de poziția Ungariei cu privire la aderarea Ucrainei la NATO, mai degrabă decât de poziția acesteia în cadrul UE.

Printre exemple se numără răspunsul lui Szijjártó la reuniunea Comisiei UE Ucraina-NATO sau reacția lui Orban la declarația lui Jens Stoltenberg despre sprijinirea aderării Ucrainei la NATO.

În plus, propaganda rusă urmărește eforturile Ungariei de a împiedica aderarea Suediei la alianță.

Mai puțin frecvent, dar totuși notabilă, este reprezentarea discordiei din cadrul UE, Ungaria criticând în mod deschis sancțiunile împotriva Rusiei și încercând să obstrucționeze părți ale noilor pachete colective de sancțiuni ale UE.

Și propaganda rusă leagă tensiunile dintre Bruxelles și Budapesta cu privire la statul de drept de poziția „independentă” a Ungariei față de războiul din Ucraina.

Prin propagarea acestor narațiuni, Kremlinul își propune să perpetueze percepția în rândul rușilor că „birocratii europeni” sunt ostili față de Rusia, în timp ce europenii obișnuiți și țările individuale care urmăresc politici „suverane” sunt într-un fel mai aliniate cu Moscova.

Estomparea iresponsabilității

Kremlinul a promovat constant narațiunea conform căreia Rusia a fost obligată să declanșeze războiul, atribuind decizia acțiunilor întreprinse de Kiev, SUA fiind văzute ca forța motrice din spatele lor.

De exemplu, remarcile făcute de președintele parlamentului maghiar László Kövér, care sugerează că strategia SUA a contribuit la război, sunt difuzate pe scară largă și evidențiate în mod repetat.

Propaganda rusă citează adesea criticile lui Orban la adresa actualului guvern american și împărtășește opinia că Donald Trump ar fi putut rezolva rapid conflictul. Aceste declarații sunt folosite pentru a transfera vina pentru continuarea războiului de la Moscova la Washington.

Narațiunea unui război „reticent” servește scopului Kremlinului de a explica populației ruse de ce trebuie continuat războiul – în ciuda unui an și jumătate de eșecuri evidente.

Minorități lingvistice

Chiar înainte de invazia Rusiei, propaganda rusă monitoriza îndeaproape de poziția Ungariei asupra Transcarpatiei, una dintre regiunile din Ucraina unde trăiesc minorități maghiare și române. Guvernul Orban a acuzat frecvent Kievul de încălcarea drepturilor populației vorbitoare de limba maghiară din această regiune, invocând legea educației din 2017 a Ucrainei, care a impus folosirea ucrainenei ca limbă principală de predare în toate școlile.

În ultimele 12 luni, a existat o creștere notabilă a referințelor la Transcarpatia în presa rusă. Declarațiile lui Orban cu privire la problema minorităților naționale din această regiune sunt adesea citate, iar orice scandaluri legate de presupusa „discriminare” care apar în mass-media maghiară primește o acoperire semnificativă.

Folosind astfel de episoade, propaganda de stat rusă spune în mod constant audienței că implicarea Rusiei în război (atât în ​​2014, cât și în 2022) a fost condusă de scopul său pretins de a proteja populațiile vorbitoare de limbă rusă din anumite regiuni ucrainene. Această narațiune încearcă să înfățișeze discriminarea împotriva minorităților lingvistice ca o practică comună a guvernului ucrainean.

O „amenințare” din Ucraina

Propaganda rusă despre Ungaria include, în mod surprinzător, și narațiuni care vizează înfățișarea Ucrainei drept agresor.

În martie 2022, mass-media rusă a încercat chiar să prezinte Ucraina drept o amenințare militară pentru Ungaria, acoperind pe larg cazul unui vehicul aerian fără pilot (UAV) ucrainean care a intrat pe teritoriul UE.

Mai mult, în 2021, propaganda rusă a publicat numeroase articole în urma unei declarații neglijente a Ucrainei, sugerând că o singură brigadă ucraineană ar putea învinge întreaga armată maghiară.

Poziția unică a Ungariei cu privire la diverse probleme ucrainene oferă combustibil continuu pentru propaganda rusă, Budapesta oferind astfel un alt serviciu Kremlinului, și poate cel mai semnificativ.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Viktor Orban s-a dezlănțuit vorbind despre noua ordine mondială „suveranistă”. „Make America Great Again, hai Donald Trump, hai suveraniştii europeni”

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a declarat, la un forum organizat la Budapesta, că anul acesta poate fi pus capăt unei ”ere jalnice” a civilizaţiei occidentale. El susține că ordinea...