SUA bănuiesc că „liniile roșii” ale lui Putin sunt mai flexibile decât păreau. Este timpul ca Ucraina să fie acceptată în NATO?

După rebeliunea de o zi a mercenarilor „Wagner” condusă de Evgheni Prigojin în Rusia, Statele Unite au început să bănuiască că „liniile roșii” ale lui Vladimir Putin sunt de fapt mult mai flexibile decât se credea anterior. Și problema furnizării de arme Ucrainei depinde și de această direcție, scrie Politico.

„Oficialii americani bănuiesc că unul dintre motivele lui Putin pentru a încheia înțelegerea cu Prigojin a fost evitarea violenței pe scară largă pe teritoriul Rusiei. Acest lucru i-a determinat pe unii (în Occident - n.red.) să se întrebe dacă ar putea merge mai departe și să ofere Ucrainei mai multe arme letale cu rază lungă de acțiune - inclusiv avioane F-16. Ei cred că linia roșie a lui Putin poate fi mai blândă decât se credea anterior și ar putea decide să nu escaladeze, temându-se de extinderea conflictului".

Cu toate acestea, doar câteva persoane implicate în discuțiile cu Politico cred asta. Și subliniază că încă nu a fost luată o decizie.

În plus, secretarul de stat american Anthony Blinken a spus că „există posibilitatea” ca situația din interiorul Rusiei să afecteze contraofensiva Forțelor Armate ucrainene. Cu toate acestea, oficialii americani urmăresc acum doar evenimentele care au loc în Federația Rusă.

„Pe termen scurt, este evident că summitul NATO, care va avea loc peste două săptămâni în Lituania, va căpăta o nouă relevanță”, scrie publicația, subliniind că probabil nu va fi vorba doar despre un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, dar și despre pași reali pe calea aderării la Alianță.

Dar președintele Eurasia Group, Ian Bremmer, consideră că ștacheta pentru potențiala aderare a Ucrainei este încă prea mare, deoarece pentru aceasta este necesar ca 31 de țări ale Alianței să fie de acord cu decizia.

"Dar va ajuta. Occidentul are acum mai puține motive să-și facă griji cu privire la presupusele linii roșii ale lui Putin și mai multe motive să se îngrijoreze despre cum să se pregătească pentru o situație destabilizată și imprevizibilă din Rusia", a explicat Bremmer.

Între timp, unii analiști cred că înțelegerea lui Putin cu Prigojin ar putea indica raționalitatea președintelui rus. Alții sugerează că dictatorul este slăbit și, prin urmare, poate deveni și mai nebun. Cu toate acestea, SUA, într-un fel sau altul, sunt deja forțate să ia în considerare posibilitățile Rusiei post-Putin, inclusiv stocul nuclear al agresorului.

Dictatorul „de mâna a doua” Lukașenko l-a umilit pe Putin

Președintele Belarusului, Aleksander Lukașenko, un dictator de mâna a doua și aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, s-a lăudat că a salvat Moscova de revolta grupului de mercenari Wagner, „umilindu-l” astfel pe liderul rus, care nu a reușit de unui singur să înăbușe rebeliunea, spun experții citați de Business Insider.

După ce luptătorii Wagner au preluat controlul asupra orașului Rostov-pe-Don sâmbătă dimineața, și-au continuat marșul spre nord, spre Moscova, unde poliția și FSB s-au mobilizat pentru a apăra Kremlinul.

Luptătorii Wagner au doborât în drumul lor mai multe avioane militare rusești. Dar, în timp ce luptătorii săi se apropiau de capitala Rusiei, Evgheni Prigojin, fondatorul grupului de mercenari, a anulat rebeliunea, în urma unui acord încheiat cu Kremlinul, soldat cu exilul său în Belarus. Negocierile au fost intermediate de Lukașenko.

Dictatorul belorus a oferit apoi o relatare detaliată – și, uneori, halucinantă – despre discuțiile pe care le-a avut atât cu Putin, cât și cu Prigojin. Potrivit versiunii lui Lukașenko, Putin l-a sunat sâmbătă și i-a spus că nu a reușit să ia legătura cu Prigojin, dar acesta a răspuns imediat când a fost sunat de Lukașenko ceva mai târziu.

Lukașenko a spus că prima discuție cu Prigojin a fost plină de înjurături, dar a dat rezultate. Dictatorul belorus a mai spus că a instruit presa „să nu facă din el un erou” pentru că a reușit să calmeze situația. La un moment dat, Lukașenko a spus că chiar l-a convins pe Putin să nu-l asasineze pe Prigojin. Relatarea lui Lukașenko sugerează că liderul belorus „a mediat cu succes o criză în interiorul cercului lui Putin, ceea ce Putin însuși nu a reușit”, au scris experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington.

Intervenția lui Lukașenko a fost probabil o încercare de a arăta Kremlinului că el poate „opera cu succes și independent în politica rusă”, au spus experții. „Faptul că Lukașenko se laudă că are capacitatea de a manipula polii de putere din cercul cel mai apropiat al lui Putin este umilitor pentru președintele rus, indiferent dacă este sau nu adevărat. Faptul că Putin nu a contestat versiunea lui Lukașenko și i-a mulțumit public este și mai umilitor”, spun experții. La începutul acestei săptămâni, Putin i-a mulțumit lui Lukașenko pentru contribuția sa la oprirea rebeliunii Wagner, despre care oficialii occidentali spun că scoate la lumină fisuri grave în conducerea militară a Rusiei și subminează autoritatea Kremlinului.

Mai mult, rolul Belarusului, care a sprijinit invazia rusă în Ucraina și este considerat un stat-marionetă al Rusiei, nu s-a încheiat doar cu negocierile pentru încetarea revoltei. Putin a spus că luptătorii Wagner au opțiunea de a pleca în Belarus pentru a fi alături de Prigojin, pot reveni la viața civilă în Rusia sau pot intra în armata rusă, semnând contracte cu Ministerul apărării. Nu se știe clar câți mercenari au decis să fugă în Belarus, dar unele relatări din presă sugerează că acolo se construiesc tabere pentru luptătorii exilați.

Ministrul rus al Apărării susține că nu e în interesul țării să atace state NATO. Rusia şi China continuă cooperarea militară

Trupele NATO au creat ameninţări suplimentare pentru Rusia prin apropierea lor de frontierele ruse, dar Moscova nu are interesul militar sau geopolitic de a ataca state NATO, a declarat vineri...

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...