Programele neinspirate ale Ministerului Educației care nu au legătură cu realitatea. Gândite doar pe hârtie, fără legătură cu realitatea din teren

Din dorința de a veni cu cât mai multe programe care să arate bine în teorie, oficialii de la Ministerul Educației se îndepărtează de multe ori de realitatea din teren. Masa caldă, vacanța de schi sau opționalele inspirate din sistemele de educație din străinătate sunt doar câteva exemple când socoteala de pe hârtie nu a corespuns cu ce s-a întâmplat în realitate.

Vacanța mobilă, numită și ”vacanța de schi”, durează o săptămână, intervalul fiind decis de inspectoratele școlare județene în perioada 12 februarie – 3 martie 2024. Discrepanțele dintre modurile în care își petrec elevii vacanțele și timpul liber sunt foarte mari între zonele sărace și mediul urban.

Şapte din zece copii din mediul rural nu au fost niciodată într-o vacanţă sau tabără la mare, iar şase din zece nu au mers niciodată în tabără la munte, conform unui studiu realizat de World Vision România în rândul părinților care au copii în clasele I-IV în comunitățile rurale.

Studiul mai arată că elevii nu au în comunitate spaţii unde să-și petreacă timpul liber: parcuri, bazine de înot, trasee pentru drumeţii. Mai mult de nouă din zece copii nu au ieşit niciodată din ţară.

Părinții din mediul rural rareori cheltuie sume pentru activitățile extrașcolare, un sfert spun că nu alocă sume deloc, iar unul din doi părinți spune că alocă mai puțin de 100 de lei.

România este țara cu cele mai multe vacanțe pentru elevi, dar acest timp nu este folosit pentru activități educative sau recreative. Majoritatea elevilor spun că în vacanță se joacă în curte, asta când nu își ajută părinții la treburile gospodărești.

Programe gândite doar pe hârtie

Vacanța de schi nu este singurul exemplu de alegeri neinspirate ale oficialilor. Programul "Masa caldă" care a devenit "Masa sănătoasă" în 2024 induce ideea că elevii vor beneficia de ceea ce li se promite prin denumire.

Problema lipsei cantinelor din școlile din România a fost pusă într-un raport după primul an de aplicare a programului. Decidenții din minister, care au gândit programul pentru a combate abandonul școlar, nu s-au gândit și la cum va fi pus în practică de autoritățile locale. De asemenea, în mediul rural, și găsirea unei firme care să asigure zilnic o cantitate considerabilă de meniuri este o provocare pentru autorități.

Programul național "Masă Sănătoasă" în școli urmează să fie implementat în o mie de unități de învățământ. Programul ar fi trebuit implementat încă de la 1 ianuarie 2024, însă până acum acest lucru nu s-a întâmplat și nu se știe exact când va demara.

Raportul Ministerului Educației arată că în România doar 10% din unitățile școlare au o cantină. La debut, doar 32 de județe din 42 au reușit implementarea Programului – pilot ‘Masă caldă’, integral, în toate unitățile de învățământ prevăzute.

Opționale și materii pe care nu are cine să le predea

Ministerul Educației a îmbogățit anul acesta programa școlară cu o materie obligatorie pentru liceu și au fost publicate în Monitorul Oficial și 21 de programe pentru noi discipline din care școlile pot alege pentru programa de anul școlar 2023-2024 și care să fie incluse în curriculum la decizia școlii.

Problema alcătuirii unei catedre este destul de mare în rândul profesorilor care ajung să predea mai multe conexe pentru a-și face norma.

Anul acesta a fost introdusă materia “Istoria evreilor – Holocaustul”, care va fi completată de anul viitor și de o altă materie obligatorie pentru profesorii de liceu.

Potrivit legii Educației “Istoria, robia și deportarea romilor” va fi opțională începând cu anul școlar 2025-2026, iar din același an va fi inclusă obligatoriu la liceu disciplina “Istoria Comunismului din România”.

Problema este că una din materii trebuie predată de specialiști formați inițial în cursuri dedicate, în condițiile în care lipsa de cadre didactice este greu de surmontat în multe școli.

În ceea ce privește cele 21 de materii opționale, unele sunt destul de vagi în privința modului în care se face predarea.

Un prim exemplu este disciplina Armonie Corporală și Socială.

În descriere se spune că elevii își vor dezvolta abilitățile fizice esențiale, necesare vieții de zi cu zi, pe care vor învață să le folosească pentru a-și exersa și extinde capacitățile personale, pentru exprimarea personală în diferite contexte (jocuri, exerciții formale, dans, relaxare, situații critice, situații de cooperare sau competitive).

De asemenea s-a vrut un mix între educația fizică clasică, elemente de țin de psihologie și sănătate.

Un alt opțional care dă de gândit este EduGaming. Aici se precizează faptul că elevii pot să vorbească despre jocuri, ce jocuri prefer acasă și chiar să se joace la clasă.

Rolul profesorului și cine ar putea preda o astfel de materie nu sunt specificate.

Alte opționale sunt greu de gândit pentru un an întreg, unul propune studierea de logo-uri ale firmelor și instituțiilor, altul studierea patrimoniului și toate ar trebui să aibă o oră săptămânală pentru a fi considerate parte din curiculă.

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...