Calatorie in timp, pe vechea Cale a Rahovei (Video)

Cand spunem Calea Rahovei, ne vin in minte blocurile colorate tipator de catre primarul Vanghelie. Putina lume stie ca inca se pastreaza bucati mari din vechea artera comerciala, fie cu numele autentic, fie sub un altul.

In urma cu cateva zile, am facut o plimbare pe Calea Rahovei veche cu doamna Sanda Oprescu, profesoara de franceza si traducatoare, pentru a evoca viata de pe aceasta artera la inceputul anilor '40, adica din vremea copilariei sale.

Catre Fabrica Bragadiru

Am pornit plimbarea pe Calea Rahovei la intersectia cu Soseaua Progresul, zona unde ochiul contemporan inca mai vede pravaliile vechi, unele cu storurile autentice, ruginite si intepenite. Apoi, am parasit repede strada larga pentru a intra, dupa intersectia cu Regina Maria, pe bucata unde Calea Rahovei pastreaza ingustimea originara, pana dupa Palatul Bragadiru, aproape de intersectia cu Bulevardul Libertatii.

Am privit cladirea Bursei de Marfuri (recent renovata) si corpurile in paragina ale vechii fabrici de bere Bragadiru. Constructia pestrita situata vizavi de Bursa de Marfuri si care ii imita kitschos fatada celei de peste drum este de data recenta si s-ar integra acceptabil in zona daca ar capata culori adecvate. Pana la Palatul Bragadiru, pe partea stanga, se pot vedea case vechi inegale ca valoare, intre ele multe maghernite.

Pasionatii de Bucurestiul vechi pot merge pe o straduta foarte veche, pavata cu piatra de rau, intre Uranus si Rahova, Strada Sapunari - numele arata indeletnicirea primilor sai locuitori. Sanda Oprescu a cautat din priviri, langa Palatul Bragadiru, locul unde se alfa cinematograful Rahova, insa nu i-am mai gasit vatra. Acolo rulau atat filme de dragoste, cat si desene animate pentru copii, diminetile.

Strada George Georgescu, sectiune amputata din Calea Rahovei

Calatoria a continuat dupa tranzitarea Rondului Cosbuc, pe Strada George Georgescu, bucata din Calea Rahovei, amputata de demolari si de deschiderea Bulevardului Libertatii din fata Casei Poporului. Strada este in paragina, multe case stau sa cada, sunt multe maidane si multi romi pe strada. Inca se mai pot ghici vechile pravalii, casele au tablite vechi fie pentru abonarea la serviciul (interbelic) de salubritate, fie semnul ca sunt asigurate.

Calea Rahovei i-a starnit doamnei Oprescu nostalgia fructului oprit, placinta care se vindea la strada, dar la care nu avea acces. Parintii sai, si ai altor copii de familie buna, ii scurtau sec pofta: "Microbi!" Nostalgia de "microbi" a reaparut chiar in fata vechiului liceu din Rahova, aflat ca si atunci vizavi de circa de politie. La intersectia dintre Rahova si Antim se afla inca vechiul corp, cel unde invatau baietii, iar continuarea sa de azi, noua, este pe locul unde studiau fetele.

Domnita Balasa, ultima oprire

Ultima bucata a explorarii si evocarii urbane s-a incheiat pe Strada Sfintii Apostoli, in fata Bisericii Domnita Balasa, langa Tribunalul Mare, pe Splaiul Dambovitei. Acolo se termina Calea Rahovei, unita demult printr-un pod de piatra - primul de acest fel peste Dambovita, de centrul istoric.

As mai scrie ca aceasta artera atat de lunga in trecut a avut o istorie zbuciumata. Botezata anterior Podul Calicilor (adica al saracilor), aici erau aruncati exclusii social, cei cu handicapuri sau cu tot soiul de boli. Iata ce scrie Alexandru Ofrim in Strazi vechi din Bucurestiul de azi: "Aici erau obligati sa locuiasca cei mai saraci dintre locuitorii orasului: infirmii, leprosii, toti cei care isi agoniseau traiul din cersitul la intretaierea drumurilor [...] Documentele au retinut cateva nume de calici: Lisandru Ologul, Simion Ciungul, Radu Orbul, Tanase Picior-de-Lemn, Atinia Surda [...] Cu timpul, extinderea orasului a determinat autoritatile sa-i alunge pe calicii din aceste locuri [...]"

Actualul nume, dupa un vremelnic Drum al Craiovei, vine de la Cetatea Rahovo, locul unde a avut loc o batalie intre romani si turci in timpul Razboiului de Independenta (1877 - 1878).

Urmariti in filmul de mai jos calatoria noastra, alaturi de Sanda Oprescu, pe Calea Rahovei, printre case vechi, maidanezi si amintiri de tot felul.

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....