Rusia a pierdut Armenia, iar Azerbaidjanul o bombardează în Nagorno-Karabach. Proteste masive la Erevan, situație „oribilă“ la Stepanakert VIDEO

Sambata, 23 Septembrie 2023, ora 21:59
11449 citiri
Rusia a pierdut Armenia, iar Azerbaidjanul o bombardează în Nagorno-Karabach. Proteste masive la Erevan, situație „oribilă“ la Stepanakert VIDEO
Situația din Nagorno-Karabah este în continuare tensionată/ FOTO: France 24

Baza rusă din Nagorno Karabakh a fost lovită de forțele din Azerbaidjan. Armata rusă este staționată acolo ca forță de „menținere a păcii”. Este al doilea incident major de acest gen. În urmă cu câteva zile, o mașină care transporta soldați ruși a fost lovită, ucigând mai mulți dintre aceștia.

Comandant adjunct al forțelor submarine ale Flotei de Nord pentru activități militaro-politice, căpitanul de rang 1 Ivan Kovgan a murit în timpul bombardamentelor azere din Nagorno-Karabah, pe 20 septembrie.

Ivan Kovgan era comandantul adjunct al contingentului rus de menținere a păcii din Nagorno-Karabah. Potrivit clubului submariniștilor, Kovgan a fost trimis în Nagorno-Karabah în urmă cu două luni. Publicația din Murmansk „B-port”, citând o „sursă informată”, scrie că Kovgan se află într-o misiune de serviciu în Karabah din 11 mai.

SevarPost notează că ofițerul a murit cu două zile înainte de a împlini 53 de ani. În seara zilei de 20 septembrie, Ministerul rus al Apărării a raportat că în Nagorno-Karabah, pe 20 septembrie, o mașină cu personal militar rus a fost atacată și au fost uciși soldați. Bombardamentul a avut loc în timpul întoarcerii contingentului rus de menținere a păcii de la un post de observare din zona satului Djaniatag. Ministerul rus al Apărării nu a precizat câți militari se aflau în mașină.

Ivan Kovgan era comandantul adjunct al contingentului rus de menținere a păcii din Nagorno-Karabah. Potrivit clubului submariniștilor, Kovgan a fost trimis în Nagorno-Karabah în urmă cu două luni. Publicația din Murmansk „B-port”, citând o „sursă informată”, scrie că Kovgan se află într-o misiune de serviciu în Karabah din 11 mai.

SevarPost notează că ofițerul a murit cu două zile înainte de a împlini 53 de ani. În seara zilei de 20 septembrie, Ministerul rus al Apărării a raportat că în Nagorno-Karabah, pe 20 septembrie, o mașină cu personal militar rus a fost atacată și au fost uciși soldați. Bombardamentul a avut loc în timpul întoarcerii contingentului rus de menținere a păcii de la un post de observare din zona satului Djaniatag. Ministerul rus al Apărării nu a precizat câți militari se aflau în mașină.

Baku a triumfat printr-o ofensivă fulger de 24 de ore care i-a forțat pe separatiștii armeni, încolțiți de puterea de foc azeră și abandonați de guvernul de la Erevan, să capituleze.

„Situaţia la Stepanakert este oribilă“

Armata Azerbaidjanului a încercuit, vineri așa-zisa capitală a regiunii separatiste Nagorno-Karabah, Stepanakert, în care locuiește o majoritate de etnici armeni, iar populația „s-a ascuns în pivnițe” de teama „masacrelor”, a declarat o purtătoare de cuvânt a așa-ziselor autorități separatise din enclavă.

„Situaţia la Stepanakert este oribilă, trupele azere sunt peste tot în jurul oraşului, sunt la periferie”, a declarat Armine Hayrapetian, care reprezintă în capitala armeană centrul de informare al „guvernului” teritoriului secesionist. „Oamenii se tem că soldaţii ar putea să intre în oraş în orice moment şi să înceapă masacre”, a afirmat ea în continuare. Stepanakert şi alte zone din Nagorno-Karabah sunt private de cea mai mare parte a serviciilor de bază, de la ofensiva fulger la începutul săptămânii a armatei azere pentru recucerirea enclavei, a adăugat Hayrapetian.

„Nu avem electricitate, nu avem gaze, nu avem hrană, carburanţi, conexiuni de internet şi nici telefonice”, „oamenii se ascund în pivniţe”, a mai spus ea. Separatiştii armeni au acceptat să depună armele în urma luptelor, care - potrivit lor - au provocat moartea a 200 de persoane. Reprezentanţi ai separatiştilor au participat, joi, în Azerbaidjan la primele discuţii în vederea unei „reintegrări” a Karabahului. „Avem destule victime, morţi şi răniţi”, a spus Hayrapetian, fără a oferi detalii.

Proteste masive la Erevan: peste 80 de persoane reținute

În capitala Armeniei au continuat protestele antiguvernamentale după scurta ofensivă azeră împotriva enclavei separatiste Nagorono-Karabah din 19 septembrie.

Peste 80 de persoane au fost reținute în timpul celor trei zile de proteste, organizate de opoziția care cere demisia premierului Nikol Pașinian.

Poliția armeană a declarat vineri că 84 de persoane au fost reținute și acuzate de nerespectarea ordinelor poliției.

Protestatarii cred că de vină pentru posibila „pierdere” de către armeni a enclavei este conducerea armeană, în frunte cu premierul. Ei au promis că își vor continua acțiunea până la demisia lui Pașinian, în timp ce poliția a avertizat că va recurge la „măsuri speciale” dacă manifestațiile continuă.

Poliția l-ar fi reținut și pe unul dintre organizatorii protestului, Andranik Tevanian, în timpul demonstrațiilor din 22 septembrie. Fostul parlamentar a fost eliberat după ce a fost audiat de Comisia de anchetă.

Tevanian a spus în timpul demonstrațiilor din 21 septembrie că demisia premierului ar putea veni „în scurt timp, chiar în câteva zile”, dacă protestatarii acționează „disciplinat și unit”.

Azerbaidjanul a susținut că prin ofensiva din 19 septembrie, pe care o descrie drept o „operațiune antiteroristă”, ar fi preluat controlul asupra întregii enclave.

Vineri, 22 septembrie, Nikol Pașinian a spus că guvernul său este pregătită să facă față unui exod al etnicilor armeni din Karabah spre Armenia, dar că această migrație masivă va avea loc numai dacă armenilor le va fi imposibil să mai rămână în enclavă.

În Nagorno-Karabah trăiesc aproximativ 120.000 de etnici armeni.

Protestatarii critică guvernul pentru că nu i-ar fi sprijinit suficient pe etnicii armeni din Nagorno-Karabah. Liderii opoziției au anunțat că vor lansa procedura de demitere a premierului.

Între timp, Azerbaidjanul a lăsat de înțeles că este dispus să-i amnistieze pe luptătorii armeni din Nagorno-Karabah, dacă depun armele.

Relația dintre doi aliați istorici, Armenia și Rusia, s-a deteriorat drastic

Criza din Nagorno-Karabah a venit într-un moment în care relația dintre doi aliați istorici, Armenia și Rusia, s-a deteriorat drastic, amplificată fiind și de comentariile uneori incendiare ale unor figuri importante de la Moscova, scrie CNN.

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și alți oficiali de la Erevan au acuzat Rusia că nu și-a respectat angajamentele de securitate pe care le avea față de Armenia după ce forțele azere au lansat așa-numite operațiuni „anti-teroriste” împotriva comunității persoanelor de etnie armeană din Nagorno-Karabah, înainte de armistițiul la care s-a ajuns miercuri. Pașinian a criticat Rusia pentru că nu l-a alertat despre planurile militare ale Azerbaidjanului, spunând că este „ciudat și derutant” ca guvernul lui să nu primească „nicio informație de la partenerii noștri din Rusia despre operațiune”.

Armenia și-a pus speranțele de zeci de ani în Rusia ca unic garant al securității, dar în ultimul timp a devenit tot mai nemulțumită de ineficiența trupelor rusești de menținere a păcii staționate în Nagorno-Karabah, demonstrată din nou în timpul evenimentelor violente de marți. Rusia, la rândul ei, s-a arătat iritată de încercările Armeniei de a forma noi parteneriate internaționale. Cel mai recent exemplu a fost organizarea de exerciții militare comune cu Statele Unite.

Secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a acuzat trupele ruse de menținere a păcii că nu au protejat Nagorno-Karabah în fața agresiunii azere, potrivit Armenpress.

Kremlinul a respins criticile Armeniei: „Astfel de acuzații împotriva noastră sunt nefondate”, a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au răcit de ceva timp, dar în special în ultimele săptămâni. Armenia a trimis pentru prima dată ajutoare umanitare în Ucraina luna aceasta, soția lui Pașinian, Anna Hakobian, mergând într-o vizită oficială la Kiev.

„Noi nu suntem aliatul Rusiei în războiul cu Ucraina”, a spus Pașinian într-un interviu în luna iunie. „Iar sentimentul nostru față de acel război, de acel conflict, este unul de neliniște pentru că ne afectează direct toate relațiile.” Comentatorii și politicienii din Rusia au criticat liderii armeni și, uneori, i-au ridiculizat pentru că nu pot să îi protejeze pe armenii din afara granițelor și că se așteaptă mereu ca trupele ruse să apere Nagorno-Karabah atunci când Erevan nu este în stare.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, este unul dintre cei mai înverșunați critici ai oficialilor armeni și ai lui Pașinian. „El a pierdut un război, dar în mod ciudat a rămas la putere. Apoi, a decis să arunce vina pentru înfrângerea lui lipsită de talent pe Rusia. Apoi a refuzat o bucată de teritoriu din propria lui țară. Apoi a decis să flirteze cu NATO. Ghici ce soartă îl așteaptă.” Redactorul-șef al televiziunii de stat RT, Margarita Simonian, a scris pe Twitter: „Karabah. Tragic, fără speranță și previzibil. Autoritățile armene au predat altarul armean cu propriile lor mâini... soarta lui Iuda nu este de invidiat.” „Armeanul care a ajuns la putere cu sloganuri anti-rusești este un trădător prin definiție. Un trădător al intereselor armene, nu rusești. Rusia se va descurca fără Armenia. Armenia fără Rusia – nu”, a mai scris Simonian pe Telegram după protestele de la Erevan.

„Unde a fost armata armeană? Ea se antrenează cu americanii?”

Propagandistul principal al Kremlinului, Vladimir Soloviov, a criticat și el guvernul lui Pașinian: „Mizeria care strigă ceva împotriva lui Lavrov sau Putin – de ce nu vor să meargă și să moară pentru Karabah, acolo unde armenii au trăit dintotdeauna?... Nu, ei vor ca vreun Ivan din Rusia să meargă și să moară în locul lor.” „Unde a fost armata armeană? Ea se antrenează cu americanii. Așadar, cum v-au ajutat americanii?” a mai spus Soloviov. Meduza, un proiect mediatic independent din Rusia, a spus că a obținut un document de îndrumare emis de Kremlin și trimis posturilor media de stat marți în care le recomanda să dea vina pe Armenia și țările occidentale, nu pe Azerbaidjan, pentru agravarea conflictului din Nagorno-Karabah.

Potrivit documentului, Kremlinul a argumentat că „liderii armeni au recunoscut suveranitatea Azerbaidjanului asupra Karabah”, dar că Pașinian a fost împins spre adoptarea unei poziții mai radicale de partenerii din Occident „care ar trebui să împartă vina împreună cu el pentru consecințe”.

În timp ce atenția Rusiei este distrasă de războiul tot mai catastrofal din Ucraina, Armenia se teme că soldații lui Putin vor fi tot mai puțin dispuși și capabili să asigure pacea în Caucaz. Premierul armean a declarat într-un interviu pentru Politico de săptămâna trecută că misiunea de menținere a păcii a eșuat. „Ca rezultat al evenimentelor din Ucraina, capacitățile Rusiei s-au schimbat”, a spus Pașinian, care a recunoscut că Moscova încearcă să evite să supere Azerbaidjanul și Turcia, aliatul apropiat al azerilor.

UE critică Kremlinul că a preluat sub ”conducere temporară” filialele unor companii italiene și germane din Rusia
UE critică Kremlinul că a preluat sub ”conducere temporară” filialele unor companii italiene și germane din Rusia
Uniunea Europeană a criticat Rusia sâmbătă, 27 aprilie, pentru că a pus filialele unei companii italiene şi ale unei companii germane sub ”conducerea temporară externă” a unei...
Rușii au arestat un jurnalist care realizase videoclipuri pentru echipa lui Navalnîi
Rușii au arestat un jurnalist care realizase videoclipuri pentru echipa lui Navalnîi
Un jurnalist rus care colaborează cu mai multe instituţii de presă a fost plasat în arest preventiv pentru "extremism" pentru că a participat la realizarea unor videoclipuri pentru canalul de...
#Armenia, #azerbaidjean, #Rusia, #nagorno karabah forte de mentinere a , #stiri externe