Zi plina la CCR: Se dezbat sesizarile pe Statutul magistratilor si Codul de Procedura Penala

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) dezbate, marti, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii 303 privind Statutul magistratilor. De asemenea, CCR ar urma sa ia in discutie marti si sesizarile asupra modificarilor aduse Codului de Procedura Penala.

Pe ordinea de zi a sedintei de marti a CCR se afla obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, formulata de presedintele Klaus Iohannis, dezbaterile asupra acestei legi fiind amanate de Curtea Constitutionala in sedinta din 18 septembrie.

Statutul magistratilor

Tot in urma cu o saptamana, Curtea Constitutionala a respins sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

In 10 iulie, Senatul, in calitate de for decizional, a respins cererea de reexaminare formulata de presedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea 303/2004 privind Statutul magistratilor.

Una dintre modificarile facute la finalul anului trecut la aceasta lege de catre Comisia speciala pentru Legile Justitiei a fost aceea ca presedintele poate refuza o singura data numirea procurorilor de rang inalt. In forma initiala a legii, nu era limitat numarul de refuzuri pe care presedintele le putea formula.

Iohannis a sesizat CCR privind aceasta lege la cateva zile dupa ce judecatorii Curtii au respins ca inadmisibila sesizarea formulata de 92 de deputati ai PNL si USR si de un deputat neafiliat.

In sesizarea de neconstitutionalitate trimisa CCR, presedintele arata ca aceasta lege a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunite, iar, pe de alta parte, intr-o sesiune extraordinara pe a carei ordine de zi initiativa legislativa nu putea fi inscrisa la momentul convocarii Camerei Deputatilor.

Seful statului mai spune ca, prin decizia nr. 45/2018, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea unui numar de 12 puncte din legea de modificare a Legii nr. 303/2004 si a unui numar important de dispozitii si sintagme aflate in stransa legatura cu acestea.

Codul de Procedura Penala

De asemenea, pe ordinea de zi a sedintei de marti a CCR se afla obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si obiectia de neconstitutionalitate vizand modificarea si completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, obiectie formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

PNL si USR au anuntat in 21 iunie ca au sesizat Curtea Constitutionala cu privire la proiectul de lege prin care s-a modificat CPP.

Deputatul PNL Ioan Cupsa spunea ca sesizarea are in vedere peste 50 de articole neconstitutionale, unele dintre ele fiind neclare sau aproape de necitit, iar alte peste 20 de texte din lege "vadesc un paralelism legislativ".

Legea a fost atacata la CCR si de catre Inalta de Casatie si Justitie. De altfel, ICCJ a sesizat de mai multe ori Curtea Constitutionala, in ultimul an, cu privire la cele trei legi al justitiei.

Legea de modificare a Codului de Procedura Penala a fost atacata la Curtea Constitutionala, in 10 iulie, si de catre presedintele Klaus Iohannis.

De asemenea, seful statului i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, in care solicita ca termenul de dezbatere a sesizarii sa fie astfel stabilit incat opinia Comisiei de la Venetia sa poata fi valorificata.

Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a CPP a fost votat in 18 iunie de plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala.

• Consiliul Europei cere Romaniei sa nu modifice Codurile Penale fara avizul Comisiei de la Venetia, care este asteptat in 19 octombrie
• Parchetul General a gasit 33 de elemente de neconstitutionalitate la modificarile Codului de Procedura Penala

Prima reacție a universității care a constatat plagiatul lui Ponta: „Nu e nici primul, nici ultimul politician hoț"

Fostul premier Victor Ponta a primit înapoi titlul de doctor în Drept după ce câștigat procesul prin care a contestat retragerea acestuia la Înalta Curte de Casație și Justiție(ÎCCJ)....

Cum se poate vota prin corespondență. Termenul limită pentru înregistrare

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă publicarea "Ghidului alegătorului prin corespondenţă - alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024" şi a "Ghidului alegătorului prin...