Rusia a depășit în jumătate de an tot bugetul militar planificat pentru 2023. Culisele din spatele costurilor conflictului din Ucraina

Rusia şi-a dublat ţinta de cheltuieli pentru apărare pentru 2023, la peste 90 de miliarde de euro, reprezentând o treime din totalul cheltuielilor publice, în condiţiile în care costurile războiului din Ucraina cresc vertiginos şi apasă tot mai mult asupra finanţelor Moscovei, scrie Reuters, care a văzut un document guvernamental rus.

Cifrele din document aruncă o lumină asupra costului conflictului, într-un moment în care nu se mai publică date sectoriale privind cheltuielile bugetare.

Cifrele arată că, în prima jumătate a anului 2023, Rusia a cheltuit cu 12% mai mult pentru apărare decât planificase iniţial să cheltuiască pe întregul an, costul suplimentar ajungând la aproape 600 de miliarde de ruble (5,80 miliarde de euro) faţă de cele 4.980 de miliarde de ruble planificate.

Astfel, cheltuielile pentru apărare în primele şase luni ale anului 2023 s-au ridicat la 5.590 de miliarde de ruble, adică 37,3% din totalul cheltuielilor bugetare de 14.970 de miliarde de ruble din această perioadă, potrivit documentului.

Planul bugetar al Rusiei prevedea alocarea a 17,1% din buget pentru apărare.

Guvernul rus şi Ministerul de Finanţe nu au răspuns la solicitările Reuters de comentarii.

DEFICIT BUGETAR ADÂNCIT

Costul în creştere al războiului susţine redresarea economică modestă a Rusiei în acest an, datorită creşterii producţiei industriale, dar a împins bugetul într-un deficit de 26 de miliarde de euro, cifră agravată de scăderea veniturilor din exporturi.

Creşterea cheltuielilor pentru apărare ar putea adânci şi mai mult deficitul, în timp ce producţia industrială mai mare ar putea canibaliza alte sectoare şi ar putea atrage investiţiile private.

Calculele Reuters bazate pe datele din document arată că, în prima jumătate a anului, Rusia a cheltuit pentru apărare 19,2% din bugetul alocat iniţial pentru întregul an 2023.

Cele mai recente date disponibile public arată că Moscova a cheltuit 2.000 de miliarde de ruble pentru armată în ianuarie şi februarie. În prima jumătate a acestui an, cheltuielile bugetare au crescut cu 2.440 de miliarde de ruble faţă de aceeaşi perioadă din 2022, iar potrivit documentului, 97,1% din această sumă suplimentară a fost dedicată sectorului de apărare.

Documentul oferă o nouă estimare a cheltuielilor anuale pentru apărare, care ar urma să ajungă acum la 9.700 de miliarde de ruble, adică o treime din totalul cheltuielilor bugetare prevăzute pentru 2023, de 29.050 de miliarde de ruble. Aceasta ar fi cea mai mare pondere din cel puţin ultimul deceniu.

Între 2011 şi 2022, Rusia a consacrat apărării minimum 13,9% şi maximum 23% din bugetul său.

De la începutul anului, Rusia a cheltuit deja 57,4% din noul obiectiv al bugetului de cheltuieli pentru apărare, potrivit documentului.

INDUSTRIE MILITARĂ RELANSATĂ

Producţia militară a fost forţa motrice din spatele unei redresări puternice a producţiei industriale, iar analiştii consideră că tocmai contractele de stat în domeniul apărării au fost un element-cheie în redresarea economiei ruseşti, care a crescut de la începutul anului, după ce în 2022 s-a contractat cu 2,1%.

Finanţarea apărării este o cheltuială clasificată, dar unele dintre date, deşi nu mai sunt publice, sunt publicate. Documentul arată, de exemplu, că Rusia a cheltuit aproape 1.000 de miliarde de ruble pentru salariile militarilor în prima jumătate a anului, cu 543 de miliarde de ruble mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vicepremierul Denis Manturov a declarat în iulie că industria de apărare produce acum mai multe muniţii în fiecare lună decât a produs în tot anul 2022.

Finanţarea pentru şcoli, spitale şi drumuri a fost deja redusă în acest an în favoarea apărării, iar alte domenii ar putea suferi reduceri.

"Complexul militar-industrial susţine creşterea industrială, în timp ce industriile civile încetinesc din nou", a declarat Dmitri Polevoy, şeful departamentului de investiţii de la Locko-Invest, după publicarea săptămâna trecută a datelor privind producţia industrială pentru luna iunie.

Aceste date indică o creştere anuală de 6,5%, în mare parte datorată efectului de bază slab de anul trecut. Excluzând variaţiile sezoniere, creşterea a fost stabilă.

Evgheni Suvorov, economist la CentroCreditBank, explică faptul că industria militară a funcţionat la capacitate maximă. "Nu ştim în ce măsură este posibilă creşterea producţiei de tancuri şi rachete", a declarat Evgheni Suvorov pe canalul său de Telegram MMI. "Dar ştim că majorarea acestei producţii este posibilă doar cu preţul hemoragiei de personal din alte sectoare ale economiei", arată economistul.

IMPACTUL ENERGIEI

Rusia, un exportator net, înregistrează de obicei excedente bugetare, dar va raporta un deficit pentru al doilea an consecutiv, deoarece valoarea exporturilor de energie a scăzut cu 47% de la an la an în prima jumătate a anului.

Creşterea cheltuielilor fiscale creşte riscul de inflaţie, iar banca centrală a majorat ratele dobânzilor la 8,5% în iulie. Analiştii se aşteaptă ca dobânda cheie să crească în continuare.

Banca Rusiei preconizează o creştere a PIB-ului între 1,5% şi 2,5% în acest an, în conformitate cu previziunile analiştilor chestionaţi de Reuters săptămâna trecută.

În aprilie, Fondul Monetar Internaţional a prognozat o creştere de 0,7% în acest an, dar izolarea Rusiei este posibil să îi întunece perspectivele pentru următorii ani.

"Sprijinul fiscal abundent are un impact destul de bun în acest moment, dar face prea puţin pentru a îmbunătăţi poziţia economiei pe termen mediu sau lung", subliniază Dmitri Polevoy, "Odată ce consolidarea fiscală va deveni inevitabilă, economia va încetini rapid", preconizează analistul.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...