NATO cere Moscovei să își retragă trupele din Moldova, Ucraina și Georgia: ”Nu vrem confruntare, dar nu vom face compromisuri privind securitatea Alianţei”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat miercuri, 26 ianuarie, că Alianța i-a trimis în scris Moscovei răspunsurile la solicitările sale privind securitatea, propunându-i continuarea dialogului.

Șeful Alianței a precizat că NATO va lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja aliaţii, afirmând că Rusia ar trebui să-şi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi Moldova.

NATO ”întinde din nou mâna” Rusiei pentru dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de permite aderarea de noi membri şi ”se pregăteşte pentru ce e mai rău”, a declarat Stoltenberg.

”Propunerile scrise ale celor 30 de aliaţi NATO transmise Rusiei în această seară acoperă o gamă largă de chestiuni (...) Întindem din nou mâna Rusiei pentru a încerca să continuăm calea dialogului, dar suntem pregătiţi şi pentru ce e mai rău”, a spus Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a mai spus că Rusia ar trebui să-şi retragă trupele din Ucraina, Georgia şi Moldova, unde sunt desfăşurate fără acordul acestor ţări, iar toate părţile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluţionare a conflictelor.

”În toate eforturile noastre, continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu Ucraina, precum şi cu alţi parteneri NATO, inclusiv Finlanda, Suedia, Georgia şi, desigur, Uniunea Europeană. NATO este o Alianţă defensivă şi nu vrem confruntare, dar nu putem şi nu vom face compromisuri cu privire la principiile pe care se bazează securitatea Alianţei noastre şi securitatea în Europa şi America de Nord. Rămânem pe deplin angajaţi faţă de tratatul nostru fondator şi angajamentul nostru de apărare colectivă consacrat în articolul 5. Vom lua toate măsurile necesare pentru a apăra şi proteja toţi Aliaţii”, a spus Stoltenberg.

”Ne aflăm într-un moment critic”, a mai declarat el, denunţând încă o dată prezenţa a peste 100.000 de soldaţi şi a altora ”pe drum”.

Șeful NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la prezenţa, sub pretextul unui exerciţiu care ar putea fi folosit ”pentru a pregăti un atac”, a mii de luptători ruşi în Belarus, precum şi desfăşurarea sistemelor de apărare S400 sau a mijloacelor aeriene. ”Se adaugă la tensiuni”, a spus el când a fost întrebat despre riscul războiului.

Stoltenberg a mai spus că propunerile NATO includ apeluri pentru informări reciproce privind exerciţiile militare, dialogul privind controlul armelor, mai multă transparenţă în activităţile militare şi eforturi comune de combatere a ameninţărilor cibernetice. Documentul reiterează, de asemenea, principiul de bază al NATO, conform căruia fiecare stat are dreptul de a decide singur dacă doreşte să adere la Alianţa Nord-Atlantică.

El a reamintit de consolidarea forţelor alianţei pe flancul estic, în Ţările Baltice sau în Marea Neagră, indicând că nivelul de pregătire a fost sporit. Forţa de răspuns a NATO este formată din 5.000 de militari care pot fi dislocaţi ”în câteva zile dacă este necesar”, prin decizie a Consiliului alianţei. De la 1 ianuarie, această forţă este comandată de Franţa.

Când ar putea deveni operațională Forța de reacție rapidă a UE: ”Există multe crize asupra cărora NATO nu are competenţe”

O ”forţă de reacţie rapidă” a Uniunii Europene, evocată joi de preşedintele francez Emmanuel Macron şi destinată unor operaţiuni de tipul evacuării de cetăţeni din ţări în...

”Îi cerem public demisia!”. Reacție la declarația hazardată a lui Marcel Ciolacu: ”Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat joi, 25 aprilie, într-o conferință de presă la Timișoara că ”Buzăul nu e în Moldova și vă rog frumos să nu mă jigniți”. Afirmația...