De ce a scăpat de pușcărie „regele duty-free-urilor”, Cătălin Lăscuț. Instanța: „Ideea judecătorului de la Tribunal este fundamental greșită” MOTIVARE

Regele duty-free-urilor, Cătălin Lăscuț – cel care îi „vămuia” pe afaceriștii cu spații comerciale în Aeroportul Otopeni – s-a ales cu o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare, după ce Curtea de Apel București a confirmat definitiv luni, 4 septembrie, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de acesta cu procurorii DNA.

Judecătorii au apreciat că o pedeapsă cu executare pe numele lui Cătălin Lăscuț ar avea „un rol punitiv accentuat, dar o eficiență educativă dubitabilă”.

Cătălin Lăscuț cerea bani de la alți afaceriști pentru a le asigura prelungirea perioadei de închiriere a spațiilor comerciale din aeroport, lăudându-se că are trecere la înalți funcționari publici din ministere, ori la politicieni importanți.

În interceptările din dosar, Cătălin Lăscuț vehiculează prenume precum „Marcel” – cu referire la Marcel Ciolacu de la PSD sau „Rareș” – cu privire la Rareș Bogdan de la PNL, dându-le impresia interlocutorilor nu numai că îi cunoaște, dar că ar avea și relații apropiate cu aceștia, din moment ce se referă la ei folosind numele mic.

Pe data de 03.07.2023, Tribunalul București a respins acordul de recunoaștere încheiat de Cătălin Lăscuț cu procurorii DNA pentru pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru infracțiunile de trafic de influență și spălare de bani.

„Instanța apreciază că pedepsele cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina sa”, a concluzionat judecătorul fondului.

Instanța: O pedeapsă cu executare ar avea „un rol punitive accentuat”

În apel, magistrații au avut o cu totul altă opinie, potrivit motivării deciziei de luni, 4 septembrie, consultată de Ziare.com:

• Contrar celor reținute de judecătorul primei instanțe, Curtea constată că soluția cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat nu este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunilor și periculozitatea infractorului, de vreme ce aceasta reflectă gravitatea medie a faptelor, dar și circumstanțele personale favorabile inculpatului.
• Cu privire la cele reținute de judecătorul primei instanțe, și anume perioada pe care se întinde săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, respectiv între 25.08.2022 (data pretinderii necuantificată valoric) - 23.01.2023 (data primirii sumei cu privire la care s-a ajuns la o înțelegere ulterior), Curtea reține că infracțiunea de trafic de influență a fost săvârșită în forma unității naturale de infracțiune, neavând relevanță din punct de vedere al gravității faptei data pretinderii sumei de bani, respectiv data primirii sumei de bani.
• În ceea ce privește modalitatea în care inculpatul a înțeles să acționeze, (…) Curtea reține că această acțiune s-a reflectat deja în pedeapsa stabilită, aplicată peste minimul special prevăzut de lege, în cazul infracțiunii de trafic de influență, nefiind necesară înăsprirea pedepsei.
• Totodată, faptul că inculpatul (Lăscuț Cătălin – n.r.) nu s-a limitat doar la pretinderea unei sume de bani, susținând că are influență asupra unor funcționari pentru a obține prelungirea contractelor, ci s-a interesat în mod activ de factorii decizionali de la nivelul Guvernului României, dar și de la nivelul CNAB și de modalitatea în care ar putea să obțină implicarea acestora în vederea realizării obiectivului urmărit, arătându-și disponibilitatea de a remite anumite sume de bani cu titlu de mită în acest scop, indiferent dacă aceasta a fost la nivel pur declarativ sau nu, nu a reprezentat decât o modalitate prin care acesta a încercat să-și arate influența posibilă și credibilă, nefiind de natură a crește, doar sub acest aspect, gravitatea faptelor.
• Totodată, în dezacord cu judecătorul primei instanțe, Curtea reține că modalitatea în care a acționat inculpatul nu poate determina convingerea că, în situația în care nu ar fi intervenit organele de urmărire penală, conduita infracțională s-ar fi repetat cu fiecare ocazie în care s-ar fi pus problema necesității prelungirii contractelor, cu atât mai mult cu cât inculpatul a achitat prejudiciul, iar pe tot parcursul procesului penal a avut un comportament exemplar, manifestând o atitudine de regret față de faptele săvârșite.
• În plus, Curtea reține că prin ordonanța DNA-Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție emisă în data de 20.07.2023 (…) s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea de către (Lăscuț Cătălin – n.r.) a infracțiunii de dare de mită, faptă prev. de art. 290 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, nefiind susținută nici sub acest aspect ipoteza primei instanțe că inculpatul ar persevera în conduita infracțională.
• Curtea reține că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut două dintre infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, cele care fac obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției, pentru cealaltă fiind dispusă soluția de clasare, este bine integrat în societate, are vârsta de 52 ani, este necăsătorit, are 3 copii, din care 1 copil major și 2 copii minori, studii superioare, având profesia de economist și calitatea de director general la Millenium Design SRL, existând așadar premisele că executarea pedepsei în regim privativ de libertate ar avea, fără îndoială, un rol punitiv accentuat, dar o eficiență educativă dubitabilă.
• Totodată, perioada în care inculpatul a fost reținut, arestat la domiciliu și arestat preventiv, a fost de natură să-l facă să perceapă nemijlocit consecințele pe care le are de suportat dacă mai persistă într-un comportament infracțional.
• Ideea judecătorului primei instanțe că doar pedeapsa privativă de libertate este eficientă este fundamental greșită și nu respectă nevoia de echilibru ce trebuie să predomine în ansamblu, esențială fiind adaptarea tratamentului penal în mod corect, cu respectarea tuturor criteriilor enunțate de lege.
• Curtea apelează la sistemul de măsuri alternative la executarea pedepsei prin privare de libertate, considerând că în speță resocializarea inculpatului se poate realiza în afara penitenciarului, fără influența mediului închis și cu ajutorul organelor specializate în control și sprijin în resocializare.
• Așadar, în acord cu Direcția Națională Anticorupție și în dezacord cu judecătorul primei instanțe, Curtea opinează că în cauză sunt întrunite condiţiile cerute de art. 91 Cod penal, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior comiterii infracţiunilor, de eforturile depuse de acesta pentru diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată de timp, astfel că modalitatea de executare a pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare, a fost corect individualizată prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
• Aplicând această măsură de individualizare, Curtea urmărește ca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere să constituie un avertisment sever cu privire la conduita viitoare a inculpatului.
• Aflându-se sub imperiul acestei măsuri, inculpatul trebuie să conștientizeze că exigențele condamnării nu se termină, ci doar sunt plasate în timp și condiționate de conduita sa conformă, pe perioada termenului de supraveghere, cu măsurile legale stabilite de către instanță, în caz contrar acesta trebuind să suporte rigorile executării pedepsei.
• De asemenea, măsurile dispuse nu sunt facultative ci sunt obligatorii în integralitatea lor, o asemenea modalitate de individualizare a pedepsei conținând elemente multiple de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, ce presupun respectarea unei largi game de activități obligatorii stabilite ca măsuri de drept de către instanță”, se arată în motivarea deciziei definitive.

Cât „costa” prelungirea închirierii spațiilor comerciale pe Otopeni

Cătălin Lăscuț a recunoscut că a pretins inițial de la martorul Hardan Saadeh, (director general al SC Elibex Marketing SRL) foloase (folosință spații) sau bani (chirie spații) într-un cuantum neprecizat, în mod direct, pentru altul, lăsând să se creadă că are influență asupra unor funcționari publici din cadrul Ministerului Transporturilor și asupra directorului general al CNAB și promițând că-i va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu privind prelungirea contractului de asociere în participațiune pentru exploatare comercială spații.

Ulterior, Cătălin Lăscuț a ajuns să cuantifice suma la 100.000 euro, la 7 zile după aprobarea, în 05.12.2022, de către AGA a CNAB a prelungirii pe 6 luni a contractelor de asociere în participațiune încheiate de SC Millenium Pro Design SRL și SC Elibex Marketing SRL cu CNAB, iar la o săptămână distanță, în data de 19.12.2022, să fie de acord cu reducerea sumei pretinse, de la suma de 100.000 de euro, la suma de 30.000 de euro.

În continuare, trei zile mai târziu, în data de 22.12.2022, după ce Hardan Saadeh i-a comunicat că poate oferi suma de 50.000 de euro ca urmare a pretinderii sumei de 100.000 de euro, Cătălin Lăscuț a fost de acord, nerespingând „contrapropunerea”, în data de 12.01.2023, cerând suma de 50.000 euro de la martorul Hardan Saadeh.

Pe data de 24 mai 2023, procurorii DNA i-au trimis în judecată, în dosarul spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni, pe Alexandru George Ivan (fost director general, respectiv director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București), Cătălin Lăscuț (patronul Millenium Pro Design SRL) și Cristian Dumitru Bălan (intermediarul mitelor). Primii doi au încheiat acorduri de recunoaștere cu procurorii DNA, pe când ultimul a rămas să se judece.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...