Procesul Revoluției 3 începe cu recuzarea judecătorului. Cum a ajuns dosarul de la o susținătoare a Legilor PSD ale Justiției la un fost ofițer „Doi și-un sfert”

Primul termen din Dosarul Revoluției 3 se va judeca vineri, 16 iunie, iar subiectul dezbaterilor cu ușile închise îl va constitui o cerere de recuzare formulată de una dintre părțile civile cu privire la judecătorul care a preluat dosarul, Ionel Laurențiu Beșu, un fost ofițer de poliție judiciară care a lucrat între anii 2006-2011 la DGIPI, fosta „Doi și-un sfert”, înființată după Revoluție chiar de Gelu Voican Voiculescu, unul dinte inculpați.

Dosarul Revoluției 3 îi are ca inculpați de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gen.(r) Iosif Rus pentru infracțiuni contra umanității comise în perioada 22.12.1989 – 30.12.1989.

Până ca Iliescu și oamenii lui să fie judecați în acest dosar, dezbaterile se vor ține „la secret”, în procedura de cameră preliminară, în urma căreia judecătorul fie va constata legalitatea întocmirii rechizitoriului, fie va restitui dosarul la Parchet, așa cum s-a întâmplat în 2021.

Deși Dosarul Revoluției 3 se judecă de drept la Curtea de Apel București, cauza va fi strigată, de fapt, la Curtea Militară de Apel, din lipsă de spațiu.

Curtea Militară de Apel este instanța care a judecat câteva termene din Procesul Mineriadei (foto), la începutul anului 2018, până ca acest dosar să fie și el restituit la Parchet.

Este vorba despre o clădire Șoseaua Progresului, nr. 41, sector 5, cu pază militară, săli mai mici decât cele din Palatul Justiției, unde victimele mineriadei au fost obligate să aștepte afară, în frig, deoarece nu puteau intra toți să asiste la proces.

Cine este judecătorul din Dosarul Revoluției 3

În Dosarul Revoluției 3, primul termen în dosar a fost stabilit pe data de 29 iunie, apoi a fost introdus un termen intermediar, 16 iunie, pentru dezbaterea cererii de recuzare formulată de una dintre părți împotriva judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, potrivit unor surse judiciare ale Ziare.com.

• Magistratul este un fost absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” -Facultatea de Drept, promoția 2001.
• Între anii 2001 și 2006 acesta a lucrat ca ofițer de poliție judiciară la IPJ Giurgiu, Serviciul de Investigații Criminale.
• Din 2006 până în 2011, Ionel Laurențiu Beșu a activat ca ofițer al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI), apoi s-a mutat în magistratură, unde a urcat pe scara ierarhică de la Judecătoria Fetești, Judecătoria Giurgiu, până la Curtea de Apel București.

DGIPI este o structură a Ministerului de Interne care în primii ani după Revoluție purta numele de UM 0215 („Doi și-un sfert”), înființată de Gelu Voican Voiculescu ca serviciu de informații al MAI. UM 0215 a „fraternizat” cu minerii împotriva manifestanților din Piața Universității în iunie 1990, apoi a fost implicată în mai multe scandaluri politice.

De ce Ion Iliescu nu-i „de nasul” judecătorilor Înaltei Curți

Pe data de 24 februarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis trimiterea „Dosarului Revoluţiei” la Curtea de Apel Bucureşti pentru soluţionare, decizia instanţei fiind definitivă.

Inițial, cauza fusese repartizată la Înalta Curte judecătoarei Cristina Eleni Marcu, un magistrat care, în 2019, s-a poziționat împotriva celor care criticau modificarea Legilor Justiției de către PSD-ALDE.

La termenul din data de 27 ianuarie – primul după ce Dosarul Revoluției s-a reîntors de la Secția Parchetelor Militare – judecătoarea Cristina Eleni Marcu a ridicat din oficiu excepția necompetenței Înaltei Curți de a judeca procesul.

În susținerea excepției, instanța a arătat că la data faptelor detaliate în rechizitoriu - perioada 22-30 decembrie 1989 - Ion Iliescu nu era șef de stat. Or, Înalta Curte judecă numai șefi de stat și demnitari.

În cazul lui Ion Iliescu, acesta era președinte al Frontului Salvării Naționale, fiind validat ca șef de stat abia în martie 1990, după câștigarea primelor alegeri democratice.

Este de amintit că Dosarul Revoluției s-a mai judecat în procedura de cameră preliminară la Înalta Curte între anii 2019 și 2021, iar atunci judecătorul nu a avut obiecții cu privire la competență. Dosarul a fost restituit în 2021 la Parchet pentru cu totul alte nereguli.

Rechizitoriu: Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.

El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat.

Cine a avut primul pe mână Arhiva Securității și ce a făcut cu ea

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp.

„La data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia. Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar”, potrivit rechizitoriului.

Iosif Rus, acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave.

„Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni. În conjunctura din decembrie 1989 a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformări succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte. Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid. Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare al SPM.

Vești proaste pentru Ion Iliescu. Avocat: „Vârsta înaintată nu e o scuză pentru răspunderea penală”

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a fost informat că este urmărit penal pentru infracţiuni împotriva umanității. În vârstă de 94 de ani, Iliescu a cerut audierea la domiciliu,...

Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, chemați la Parchet în dosarul Mineriadei. Ion Iliescu va fi audiat la domiciliu SURSE

Petre Roman, fost premier, Gelu Voican Voiculescu şi Virgil Măgureanu, fostul director SRI, au fost citaţi, joi dimineaţa, 25 aprilie, la sediul Parchetului General, unde li se va aduce la...