Cea mai „titrată” deținută din România, veste proastă de la judecători. Elena Udrea este la un pas, totuși, să scape de acuzațiile de mită

Elena Udrea rămâne cu sechestrul pe avere instituit în Dosarul Campaniei din 2009 - până la concursul sumei de 1,6 milioane de lei - după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins fostei șefe a Dezvoltării și Turismului contestația împotriva măsurilor asiguratorii.

Fosta șefă a PDL București mai are pe rol o contestație la executare cu termen pe 13 martie, cu o zi înainte de soluționarea definitivă a Dosarului campaniei din 2009 și cu două zile înainte de decizia pe fond în Dosarul Hidroelectrica.

Elena Udrea voia să scape de sechestrul pe avere înainte ca magistrații de la Înalta Curte să pronunțe decizia definitivă în Dosarul Campaniei din 2009, unde se pune problema intervenției prescripției faptelor. Deși sunt șanse mari ca fosta șefă a PDL București să obțină încetarea procesului penal după ce a primit pe fond pedeapsa de 8 ani în acest dosar, problema prejudiciului rămâne deschisă și se va tranșa în civil.

În acest dosar instanța de fond a dispus, în cazul Elenei Udrea, pe lângă condamnarea de 8 ani de închisoare, și „confiscarea sumelor de 691.029 lei şi 918.864 lei ce au făcut obiectul luării de mită”, potrivit hotărârii din data de 02.03.2021.

„Menţine măsura asiguratorie instituită asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatei Udrea Elena Gabriela, măsura dispusă prin ordonanţa nr.121/P/2015 din 16.03.2017 a DNA”, se mai arată în respectiva decizie.

Potrivit legii, atunci când instanța constată intervenția prescripţiei, judecătorul lasă nesoluționată latura civilă a procesului penal în ideea că acțiunea va fi continuată în civil de către cei care se consideră păgubiți. Pentru același argument, instanțele mențin măsurile asiguratorii.

Elena Udrea nu vrea doar încetarea procesului penal, ci vrea să scape și de sechestru.

„Consider că este absurd să dispui confiscarea unor sume de bani pentru fapte cu privire la care nu s-a constatat în mod definitiv că s-au petrecut”, a spus Elena Udrea la ultimul termen de judecată în apel.

Fosta șefă a PDL București formulase în acest sens și o contestație, pe care Înalta Curte a respins-o luni, 27 februarie:

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpata Udrea Elena Gabriela împotriva încheierii din data de 15 decembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în dosarul nr. 5230/2/2017. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatoarea inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea inculpată, în cuantum de 340 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 februarie 2023”, se arată în minuta deciziei nr. 17 din dosarul 139/1/2023.

Dosarul citat de judecătorii de la Înalta Curte este cel în care Elena Udrea a fost condamnată pe fond la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani în legătură cu finanțarea ilegală a campaniei lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009.

În luna martie Elena Udrea așteaptă două pronunțări importante, care îi vor ușura sau, dimpotrivă, îi vor complica situația juridică, după condamnare definitivă de 6 ani din Dosarul Gala Bute.

• Dosarul Campaniei din 2009 (apel) – pronunțare pe 16.03.2023 la Înalta Curte (5230/2/2017)
• Dosarul Hidroelectrica (fond) – pronunțare pe 14.03.2023 la Curtea de apel București (3650/2/2019)
• Elena Udrea – contestație la executare (2433/1/2022), termen 13.03.2022.

Reamintim că Elena Udrea este la Penitenciarul de Femei Târgșor după ce a pierdut, pe 7 aprilie 2022, o contestație în anulare în acest dosar, ea fiind condamnată definitiv la 6 ani de închisoare încă din 2018.

Câte contestații a pierdut Elena Udrea în ultimul an

Fostul ministru al Turismului a pierdut o serie întreagă de căi de atac legate de cele trei dosare mari din justiție:

• Contestație la sechestru în dosarul Campania 2009 (139/1/2023). Respinsă pe 27.02.2023
• Recurs excepție neconstitutionalitate (1439/1/2022/a1.1). Respins ca nefondat pe 30.01.2023
• Recurs casație în dosarul Gala Bute. Respins ca nefondat pe 30.10.2022
• Recurs excepție neconstitutionaliate în Dosarul Hidroelectrica (1565/1/2022). Respins ca nefondat pe 22.09.2022
• Excepție neconstituționalitate (1439/1/2022/a1). Respins pe 22.09.2022.
• Contestație la executare Gala Bute (17109/3/2022). Respinsă ca nefondată pe 27.09.2022 la Curtea de Apel București
• Contestație la executare Gala Bute respinsă pe 26.07.2022 de Tribunalul București.

După epuizarea tuturor căilor extraordinare de atac prevăzute de legislația din România, Elena Udrea are posibilitatea de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Acest lucru se poate întâmpla în legătură cu Dosarul Gala Bute, unde avocații Elenei Udrea au tras toate „gloanțele” și au pierdut.

În legătură cu celelalte două dosare care nu sunt soluționate definitiv – Campania din 2009 și Hidroelectrica – Elena Udrea va primi, cel mai probabil, decizii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenției prescripţiei, iar problema banilor se va muta în civil.

Toate acuzațiile procurorilor DNA pentru Elenei Udrea

DOSARUL GALA BUTE:

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica. De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Udrea a fost acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

DOSARUL CAMPANIEI DIN 2009:

Procurorii susţin că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campanie.

„Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, susţin procurorii.

Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, mai arată DNA.

DOSARUL HIDROELECTRICA:

Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....