Sentinţă definitivă pentru una din cele mai odioase crime comise de regimul comunist. Verdict scandalos pentru torţionarii lui Gheorghe Ursu UPDATE

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au primit sentința definitivă joi, 27 iulie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, să respingă ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de părţile civile din acest dosar.

Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au fost astfel, achitați definitiv.

“Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a scris, pe pagina sa de Facebook, înainte de anunţarea sentinţei, că probatoriul aflat la dispoziţia judecătorilor este covârşitor.

“Zeci de mărturii şi documente demonstrează că Gheorghe Ursu a fost torturat în detenţie, în mod sistematic, până la moarte, de către anchetatorul său, Pîrvulescu Marin, secondat de Hodiş Vasile, ambii ofiţeri în direcţia a VI-a a DSS. Prin faptul că se afla în detenţie, la discreţia unui întreg aparat represiv, victima a fost desigur «căzută sub puterea adversarului» politic. Motivul este de asemenea cunoscut: printre alte «grave manifestări duşmănoase», Gheorghe Ursu a trimis scrisori la Europa Liberă în care l-a acuzat pe Nicolae Ceauşescu de crima legată de lăsarea blocurilor avariate de cutremurul din 1977 în nelucrare. Conform mărturiilor, violenţa torturilor aplicate de ofiţeri creştea întrucât «ing. Ursu», care «s-a legat de tăticu», nu s-a dezis de acele scrisori şi de acuzaţia împotriva şefului statului; pentru că a refuzat să colaboreze, «nu a declarat ceea ce îi interesa pe anchetatori», «a fost o nucă tare»”, a afirmat Andrei Ursu.

El a explicat că miza acestui proces nu este doar dreptatea pentru Gheorghe Ursu.

“E vorba de capacitatea justiţiei române de a înţelege şi condamna fărădelegile dictaturii ceauşiste. Responsabilitatea şi semnificaţia actului de justiţie, în special în aceste cazuri de grave încălcări ale drepturilor şi demnităţii umane, este în primul rând ca aceste crime să nu se mai repete. Este, până la urmă, instrumentul juridic preeminent prin care comunitatea internaţională, începând de la Nurenberg, a încercat să descurajeze sistemul totalitar – un sistem susţinut prin frică şi violenţă”, a mai notat fiul lui Gheorghe Ursu.

Cine sunt Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş

Procesul se afla în faza de apel, cei doi fiind achitaţi în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase.

De menţionat că Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968.

În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase.

Decizia a fost atacată cu apel de procurori, dar şi de Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, cel care a reclamat modul în care au fost achitaţi cei doi foşti ofiţeri ai Securităţii comuniste.

Astfel, în octombrie 2019, Andrei Ursu spunea că decizia de achitare a fost un şoc pentru toţi cei care cunosc dosarul asasinării lui Gheorghe Ursu şi afirma că Securitatea mai are încă posibilităţi, directe sau subliminale, de a-i influenţa pe unii dintre oamenii din justiţie.

Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.

Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985.

Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă".

Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului.

Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Redeschiderea urmăririi penale în dosarul privind controlul ISU de la Ferma Dacilor. ÎCCJ va judeca conflictul de competență

ÎCCJ va judeca, marţi, 23 aprilie, conflictul între instanţe privind competenţa de soluţionare a cererii DNA de redeschidere a urmăririi penale în legătură cu modul în care...

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...