30 de ani de la masacrul din Piata Tiananmen: Unde au ajuns eroii de atunci si cine mai crede in democratie pentru China

Acum 30 de ani, guvernul chinez a raspuns cu violenta cererilor oamenilor pentru democratie. Multi manifestanti au fugit din tara si au devenit activi politic. Dar influenta lor scade, in paralel cu dezvoltarea Chinei.

Pe 4 iunie 1989, tancurile au luat cu asalt strazile capitalei chineze Beijing, pentru a dizolva protestele pasnice din Piata Pacii Divine (Tiananmen).

Studentii si alti locuitori manifestau de mai multe saptamani cerand reforme democratice. La sfarsitul lui aprilie, zeci de mii de locuitori ai Beijingului se solidarizasera cu cei 100.000 de studenti care protestau pe strada. Miscarea a atins multe alte orase din China.

Unii din liderii studentilor de atunci isi amintesc si azi in detaliu noaptea dinspre 3 spre 4 iunie, atunci cand conducerea Partidului Comunist Chinez a decis dizolvarea violenta a protestelor. "Peste tot se auzeau focuri de arma. Era ca pe un camp de razboi", povesteste fostul lider al studentilor Zhou Fengsuo la o conferinta organizata in Taiwan.

"Rezistenta curajoasa a multor cetateni chinezi a permis retragerea pasnica din piata a majoritatii studentilor", relateaza Zhou pentru DW.

Nu se stie numarul exact al victimelor in urma actiunilor armatei chineze. Potrivit datelor oferite de istoricul berlinez Klaus Muhlhahn, sute de oameni au fost ucisi si mii raniti in Piata Tiananmen.

Supravietuitorii nu erau insa defel in siguranta. Guvernul chinez a facut totul pentru a-i aresta, mai ales pe liderii studentilor. Multi au fugit in strainatate, mai ales in SUA si Franta. Cei mai putin norocosi au facut ani grei de inchisoare, pana cand China a cedat presiunilor internationale si le-a permis celor arestati sa paraseasca tara.

Sprijin din strainatate

Abia ajunsi in strainatate, unii studenti chinezi au infiintat organizatii activiste pentru a mentine presiunea asupra Chinei si a sprijini societatea civila chineza.

O astfel de organizatie a fost The Independent Federation of Chinese Students and Scholars (IFCSS) din SUA.

IFCSS a facut lobby de succes, astfel incat in 1992 a fost adoptata o lege care le garanta drept permanent de sedere studentilor chinezi sositi in SUA in perioada 5 iunie 1989 - 11 aprilie 1990.

Fostul lider al studentilor Zhou Fengsuo a creat in 2007 ONG-ul "Humanitarian China". "Pe langa eforturile de a mentine vie credinta in democratie a miscarii de la 4 iunie, aceste organizatii au fost importante si pentru a-i scoate din tara pe disidentii chinezi si pentru a-i sprijini pe acestia in noile tari unde au ajuns", a spus Zhou pentru DW.

La fel vede lucrurile si Wang Dan, care a infiintat la Washington thinktank-ul "Dialogue China". Aceste organizatii ar juca de 30 de ani "rolurile de martori, factori de sprijin si instigatori", a declarat fostul lider studentesc.

"Pentru ca aproape toti fostii lideri studentesti au parasit China, nu putem activa o miscare democratica in interiorul tarii. Dar trebuie sa sprijinim cat de bine putem tot ce a mai ramas din miscarea democratica."

Wang Dan face referire ca exemplu pozitiv la anul 2011, cand in mai multe metropole chinezesti au avut loc proteste anticoruptie si fata de cresterile de preturi, demonstratii la care s-au cerut reforme politice.

Rolul special jucat de Hong Kong si Taiwan

Hong Kong, care pe atunci era inca o colonie britanica, a jucat un rol semnificativ in timpul protestelor si dupa acestea. Pe 21 mai 1989 a avut loc o demonstratie de sustinere a miscarii democratice din China continentala, manifestatie la care au participat cam un milion de persoane.

Multi studenti chinezi au ales Hong Kong ca destinatie de exil. Sprijin a oferit organizatia "HK Alliance", care exista si azi si care organizeaza an de an, de 30 de ani, un seminar in memoria evenimentelor din Piata Tiananmen.

Albert Ho, presedintele HK Alliance, constata in legatura cu cedarea in 1997 a Hong Kong-ului catre China: "Trebuie sa recunosc ca Hong Kong nu mai este liber. Aceasta este realitatea politica."

De aceea, in premiera, in 2019 seminarul a fost organizat in Taiwan. Taiwanul, care a inceput din 1988 cu democratizarea, ar fi un loc potrivit, dupa cum a confirmat pentru DW Zeng Jianyuan, membru in conducerea ONG-ului "New School for Democracy":

"Daca la Hong Kong nu mai pot fi organizate comemorari corespunzatoare ale zilei de 4 iunie, atunci Taiwanul este o alternativa buna, pentru ca acolo se respecta inca valorile democratice."

Importanta in scadere

Dar dezvoltarea Chinei si relatiile ei economice cu SUA au slabit influenta disidentilor, sustine Zhou: "Interactiunea bilaterala sporita dintre SUA si China a dus la pierderea de catre multe grupari pro-democratice din strainatate a sprijinului chinezilor din afara tarii."

Efectul este diminuarea semnificativa a donatiilor pentru aceste organizatii. Multi chinezi din generatia Tiananmen s-au imbogatit in urma ascensiunii economice a Chinei. Acestia nu ar mai fi dorit sa se puna rau cu conducerea comunista a tarii si au redus major donatiile catre disidentii chinezi din strainatate.

Iar nevoia de resurse ar fi tocmai acum foarte mare. Guvernul din China a intensificat serios in ultimii ani cenzura si prigonirea societatii civile.

Fostul lider al studentilor Shao Jiang, care este cercetator la Centrul pentru Studii Democratice la Universitatea din Westminster, crede ca organizatiile pro-democratie trebuie sa se reorganizeze pentru a nu-si pierde importanta.

"Pentru ca activistii pentru democratie nu au practic nicio influenta asupra politicienilor vestici, ei trebuie sa se alature miscarii globale care se opune expansiunii Chinei." In loc sa se mai concentreze pe sprijinirea disidentilor in China, ei ar trebui sa se preocupe mai mult cu combaterea ambitiilor politico-economice ale Chinei in alte tari.

Dar Zhou nu si-a pierdut inca speranta. El crede in continuare in valorile de la 4 iunie si vrea sa aiba mai departe succes in promovarea acestora. "Trebuie sa credem in continuare ca istoria este de partea noastra."

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...