Turcia ridica in noaptea de miercuri spre joi starea de urgenta instaurata in urma cu doi ani, dupa un puci esuat si in cadrul careia a efectuat epurari vaste, insa Opozitia se teme ca ea va continua in realitate printr-o noua lege "antiterorista".
Acest regim de exceptie, care largeste considerabil puterile presedintelui Recep Tayyip Erdogan si fortelor de securitate, a fost implementat pe 20 iulie 2016, la cateva zile dupa o sangeroasa tentativa de lovitura de stat care a zguduit Turcia in noaptea de 15 spre 16 a acelei luni, relateaza AFP.
In starea de urgenta, autoritatile turce au efectuat, timp de doi ani, o urmarire implacabila a pucistilor si presupusilor lor simpatizanti, dar au vizat totodata opozanti prokurzi acuzati de "terorism", presa critica si ONG-uri.
Activata pe o perioada initiala de trei luni, starea de urgenta a fost prelungita in sapte randuri, iar ultima prelungire expira miercuri la ora 22:00 GMT (joi 1:00, ora Romaniei si Turciei).
Guvernul a anuntat ca ea nu va fi prelungita din nou.
Ridicarea programata a starii de urgenta are loc la mai putin de o luna dupa alegerile in care Erdogan a obtinut victoria si care l-au dotat pe cel mai puternic om din Turcia cu puteri consolidate, in baza unei revizuiri a Constitutiei adoptate anul trecut.
Starea de urgenta i-a permis lui Erdogan sa emita, timp de doi ani, decrete cu valoare de lege, care au modificat profund legislatia turca. In baza reformei constitutionale, presedintele turc isi va pastra aceasta prerogativa dupa starea de urgenta.
In cei doi ani care s-au scurs, Turcia a trait un ritm de epurari neincetate, care au condus la incarcerarea a aproape 80.000 de persoane suspectate de legaturi cu puciul sau cu "terorismul". Peste 150.000 de functionari au fost destituiti sau suspendati.
Intre cele 34 de decrete-legi emise in timpul starii de urgenta figureaza implementarea unei tinute unice a persoanelor incarcerate in legatura cu puciul - o masura care nu a fost niciodata aplicata pana in prezent - sau imunitatea judiciara a civililor care au infruntat pucisti.
"Sfarsitul starii de urgenta ar putea sa deschida o noua pagina in Turcia", isi exprima satisfactia Murat Yetkin, un editorialist la ziarul Hurriyet, evocand o mai mare independenta a Justitiei si presei.
Insa entuziasmul ar putea sa fie de scurta durata, odata cu introducerea in Parlament, saptamana aceasta, a unui proiect de lege sustinut de AKP (islamo-conservator), partidul lui Erdogan, ce contine mai multe masuri preluate din dispozitiile starii de urgenta.
Astfel, potrivit agentiei de presa de stat Anadolu, textul permite autoritatilor sa continue - in urmatorii trei ani - sa destituie orice functionar legat de o "organizatie terorista".
De asemenea, administratorii publici numiti in timpul starii de urgenta la conducerea intreprinderilor suspectate de legaturi cu o "organizatie terorista" vor putea ramane pe loc - timp de inca trei ani.
Alte masuri prevad ca manifestatiile si adunarile vor fi interzise dupa apusul Soarelui, mai putin daca sunt autorizate in mod special. Autoritatile locale vor putea sa restranga accesul in anumite zone, iar arestul preventiv va putea sa dureze pana la 12 zile, in functie de natura infractiunii.
Dupa ce au anuntat ridicarea starii de urgenta, liderii turci au insistat asupra necesitatii, in opinia lor, instituirii unui cadru legislativ care sa permita "sa se lupte in mod eficient" impotriva "gruparilor teroriste".
Ankara imputa tentativa de lovitura de stat predicatorului Fethullah Gulen, care locuieste de aproximativ 20 de ani in Statele Unite si dezminte orice implicare.
Proiectul de lege urmeaza sa fie examinat in comisii parlamentare incepand de joi si sa fie dezbatut in hemiciclu incepand de luni. Insa Opozitia a atacat deja vehement textul.
Principala formatiune anti-Erdogan, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), acuza Guvernul ca vrea "sa permanentizeze starea de urgenta" prin masuri pe care le denunta drept "contrare Constitutiei".
"Prin acest text, prin masurile pe care le cuprinde, starea de urgenta nu va fiprelungita cu trei luni, ci cu trei ani", a acuzat luni Ozgur Ozel, adjunctul presedintelui grupului parlamentar CHP.
