Cum voia să scape Ion Iliescu de Dosarul Revoluției 3. Avocați: „E profund inechitabil să i se ceară a se apăra față de acuzații formulate inform” MOTIVARE

Marti, 31 Octombrie 2023, ora 03:01
9405 citiri
Cum voia să scape Ion Iliescu de Dosarul Revoluției 3. Avocați: „E profund inechitabil să i se ceară a se apăra față de acuzații formulate inform” MOTIVARE
Inculpatul Ion Iliescu, la ieșirea de la Parchetul General, pe data de 17 aprilie 2018. FOTO: Ionuț Mureșan

Ion Iliescu a încercat să scape de Dosarul Revoluției 3, criticând „insistența deosebită” a procurorilor militari în rechizitoriu asupra sintagmei „psihoză securist-teroristă”, în lipsa unei descrieri între acesta și acuzația de infracțiuni contra umanității, una dintre cele mai grave din legislația penală. „Este profund inechitabil ca inculpatului să i se ceară a se apăra față de acuzații formulate inform la un moment atât de important precum cel al trimiterii în judecată”, au arătat avocații lui Ion Iliescu în fața instanței.

Pe scurt, avocații fostului președinte al României arată că nu văd legătura dintre discursurile lui Ion Iliescu din perioada 22-31 decembrie 1989 în care acesta se referea la „grupurile de teroriști” și haosul creat după fuga lui Nicolae Ceaușescu.

Procurorii îl acuză pe Ion Iliescu de faptul că, în scopul preluării și menținerii puterii în locul fostului dictator, a recurs la dezinformarea populației, în mod direct, prin apariții sistematice la TVR și comunicate de presă, care ar fi contribuit la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului concretizată în numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice cu muniție militară.

Pe data de 25.11.2023, Curtea de Apel București a confirmat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii Secției Parchetelor Militare și a dispus începerea judecății pentru crime împotriva umanității a inculpaților Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

În motivarea hotărârii, consultată de Ziare.com, instanța trece în revistă argumentele pentru care Ion Iliescu cerea restituirea dosarului la Parchet:

  • „La data de 11.11.2022, inculpatul (Ion Iliescu – n.r.) a depus la dosarul cauzei (vol. 27 – ICCJ -f. 4-8), prin intermediul apărătorilor aleşi, cereri şi excepţii cu privire la neregularitatea actului de sesizare în vederea remedierii acestuia de către procuror.
  • Au fost prezentate acuzaţiile aduse inculpatului (Ion Iliescu – n.r.) considerate a fi unele dintre cele mai grave din legea penală română şi a apreciat că se impunea ca actul de sesizare să răspundă corespunzător imperativelor stabilite de art. 328 C.p.p., subliniate constant în literatura de specialitate și în jurisprudență.
  • În acest context, a învederat (Ion Iliescu – n.r.) că rechizitoriul nu descrie în mod concret pretinsele fapte ale inculpatului, mecanismul de angrenare al răspunderii subiective și legătura de cauzalitate între acţiunile care îi sunt atribuite inculpatului și evenimente petrecute pe teritoriul României în decembrie 1989.
  • De asemenea, a susţinut că rechizitoriul nu prezintă pretinsa legătură dintre aceste două luări de cuvânt ale inculpatului și evenimentele petrecute pe întreg teritoriul României, considerând că rechizitoriul actual reprezintă o reformulare, fără adăugirile impuse de instanța supremă, a actului de sesizare anterior, în legătură cu care s-a constatat neregularitatea și s-a dispus restituirea cauzei la procuror.
  • A subliniat superficialitatea organului de urmărire penală în contextul unei cauze de asemenea însemnătate prin prezentarea pe larg a tragicelor evenimente din perioada analizată și numai afirmarea unei pretinse legături cu activitatea inculpatului în cadrul CFSN, fără a se descrie prin ce manieră concretă aceasta din urmă ar fi influențat decisiv desfășurarea evenimentelor.
  • În continuare, a criticat insistența deosebită asupra sintagmei „psihoză securist-teroristă”, în opinia apărării, organul de urmărire penal nedefinind în mod clar acest concept și nerealizând o legătură între acesta și tipicitatea infracțiunilor contra umanității.
  • Din punctul de vedere al necesarei analize a elementelor de tipicitate a evidenţiat lipsa unei expuneri în legătură cu latura subiectivă a infracțiunilor contra umanității, cu precizarea că procurorul de caz a conceput un capitol distinct intitulat „Mobilul conduitei infracționale a inculpaților”, dar a omis elementul esențial al laturii subiective, respective vinovăția.
  • În acest sens, arată că nu se întâlnesc în actul de sesizare expuneri clare și concise în legătură cu raționamentul pentru care organul de urmărire penală a apreciat că inculpatul a acționat cu intenția de a produce urmările specifice infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
  • De asemenea, a punctat faptul că aspectele invocate mai sus nu sunt apărări de fond ale inculpatului şi nu privesc netemeinicia susținerilor din cuprinsul rechizitoriului, mai mult decât atât, împrejurarea că pretinse fapte pentru care inculpatul este trimis în judecată nu au fost identificate și descrise, punând inculpatul în imposibilitatea de a îşi exercita apărarea.
  • Motivul pentru care atât legiuitorul procesual penal român, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului insistă asupra componentei dreptului la un proces echitabil, respectiv conturarea clară și completă a obiectului și naturii acuzației este acela că în prezența oricăror neclarități sau insuficiențe în descriere, persoana acuzată s-ar afla în situația de a nu-și putea formula apărări efective.
  • Este profund inechitabil ca inculpatului să i se ceară a se apăra față de acuzații formulate inform la un moment atât de important precum cel al trimiterii în judecată.
  • Totodată, a reţinut, în acord cu practica judiciară curentă, că „simpla indicare a infracțiunii cu referiri juridice echivoce și interpretări discreționare, ca și limitarea doar la enumerarea probatoriilor ori la redarea fragmentară a unora dintre acestea fără o corelare analitică, la obiect între faptă și ansamblul probator, nu sunt în măsură să convingă asupra legalității întocmirii rechizitoriului.
  • Din perspectiva jurisprudenței CEDO a menţionat că rezultă cu caracterul certitudinii, faptul că ar fi respectat dreptul la un proces echitabil numai în acele situații în care acuzatul este informat nu numai în legătură cu natura acuzației, ci și în legătură cu cauza acuzației, respectiv situația de fapt și modul în care aceasta se corelează cu dispozițiile legale.
  • În concluzie, a solicitat constatarea neregularităţii actului de sesizare în raport de cele ce anterior arătate, şi pe cale de consecință, remedierea neregularităților de către procuror în condițiile art. 345 alin. 3 C.p.p (n.r. - În termen de 5 zile de la comunicare, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei)”, se arată în hotărârea din data de 25.10.2023.

Ion Iliescu a produs o baie de sânge pentru a păstra puterea

Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).

  • Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.
  • El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat.

Gelu Voican Voiculescu a „tocat” Arhiva Securității

Cu privire la Gelu Voican Voiculescu procurorii SPM notează că, în calitate de veritabil factor de decizie politico-militară al CFSN, în intervalul 22 decembrie (orele 16.00) – 30 decembrie 1989, a săvârșit în mod direct fapte prin care a generat și amplificat psihoza securist-teroristă existentă în acest interval de timp.

  • „La data de 31.12.1989, inculpatul civil Voiculescu Gelu-Voican a fost numit în funcția de comandant al structurilor fostului Departament al Securității Statului, calitate din care a avut acces la arhiva fostului DSS şi s-a ocupat de gestionarea acesteia.
  • Aspectul este deosebit de important, având în vedere că a fost probată preocuparea constantă a puterii politico-militare care în decembrie 1989 a preluat puterea totală în România de a distruge probele apte să conducă la aflarea adevărului cu privire la conduitele din decembrie 1989 aparținând factorilor decizionali ai acestei puteri dar și cu privire la alte realități anterioare intervalului revoluționar”, potrivit rechizitoriului.

Iosif Rus, acuzat pentru masacrul de la Aeroportul Otopeni

Cu privire la generalul Iosif Rus, procurorii SMP rețin că acesta, începând cu după-amiaza zilei de 22.12.1989, în mod sistematic și în deplină cunoștință de cauză, în calitate de șef al Aviației Militare (împreună cu ceilalți factori decidenți ai Consiliului Militar Superior, subordonat CFSN) a săvârșit fapte infracțional-diversioniste, cu consecințe foarte grave.

  • „Cel mai grav incident petrecut în timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost marcat prin episodul tragic consumat în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989 în faţa Aeroportului Internaţional Otopeni. În conjunctura din decembrie 1989 a fost vorba despre confruntarea violentă dintre trupele MApN şi cele ale DSS, în condiţiile în care, prin dezinformări succesive, cadrele MI-DSS erau percepute ca fiind ostile Revoluţiei și aflate sub comanda fostului preşedinte.
  • Incidentul s-a soldat cu 48 de morţi (40 de militari şi 8 civili) şi 15 răniţi. Civilii decedaţi în acest eveniment se aflau într-un autobuz care asigura în mod curent legătura între Bucureşti şi Aeroport, ajuns în zonă exact la momentul declanşării focului fratricid.
  • Asupra acestui mijloc de transport în comun, militarii din dispozitivul de apărare al aeroportului au deschis focul, presupunând (fiind sub efectul psihozei) că este folosit de securiști-terorişti”, se arată în actul de sesizare al SPM.

Quarterly Report - Editia 4

Opinie: Mineriada, încă o piatră de moară pentru Iliescu
Opinie: Mineriada, încă o piatră de moară pentru Iliescu
Redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990 ridică o serie de întrebări ale căror răspunsuri nu se află în rechizitoriul Parchetului. În România actualitatea are o urmă de...
România este campioană la pierdut bani europeni. Cioloş: "Din fondurile structurale şi de coeziune am atras 0 euro. Zero"
România este campioană la pierdut bani europeni. Cioloş: "Din fondurile structurale şi de coeziune am atras 0 euro. Zero"
Europarlamentarul Dacian Cioloş este de părere că PSD şi PNL nu sunt în stare să absoarbă fondurile europene pe care România le are la dispoziţie şi nici nu doresc să discute pe teme...
#Ion Iliescu, #dosarul Revolutiei, #crime impotriva umanitatii, #Gelu Voican Voiculescu, #iosif Rus, #curtea de apel bucuresti , #justitie