Cum s-a înecat ADN-ul german în oceanul proastelor obiceiuri autohtone

Mă simt înșelat. N-ar fi prima oară când mi se întâmplă, doar că de astă dată cel care mi-a facut-o are funcția supremă în stat. L-am votat de două ori.

Prima dată am zis că nu vreau să dau țara pe mâna unui mitoman. A doua oară am îndeplinit o formalitate. În primul mandat ficusul a fost cam ofilit. M-am gândit că în al doilea va face treabă precum marii președinți americani: în primul luptă să-l dobândească pe următorul si în cel de-al doilea se pune în slujba oamenilor. E adevarat nu “dreapta” a ieșit pe primul loc în alegerile generale, dar blocul cu viziune de dreapta - așa credeam eu, era majoritar. Am făcut un calcul simplu: am adunat procentele liberalilor, pe ale USR-ului și pe ale maghiarilor. Rezulta mai mult ca procentele “social-democraților”. Mi-am zis că de-acuma pot să pornească la treabă. Pentru minim patru ani, stânga cu reflexe bolșevic-autocrate va privi din tribune. Socoteala asta bănuiesc ca și-au făcut-o mulți. Va fi bine îmi zicea-mi în sine ori în discuțiile cu ceilalți. Doar că președintele nu a vrut să fie astfel. “Binele celorlalți” e un cuvânt necunoscut clasei conducatoare. Omul a iscat din senin crize politice exact în perioada cel mai puțin indicată. S-a comportat de parcă îmbolnăvirile cu Covid aveau o rată subunitară, economia rupea statisticile, facturile la energie o luaseră la vale și noi mulțumeam lui Dumnezeu că ne-am născut în România, nu în Elveția. Doar că în loc de toate astea domnul Iohannis ne-a oferit un meniu mizerabil, de fapt mizeria de zi cu zi pe care milioane de români o tot înghite de 30 de ani: angoasa pricinuită de ziua de maine, teama că ei, apropiații ori cunoștințele lor vor fi uciși de Covid, viața mediocră pe care sunt blestemați s-o ducă din cauza unei clase politice lipsită de competență, dar mai ales de empatie.

Klaus Iohannis este singurul vinovat de ceea ce se întâmplă. Mă simt înșelat în buna mea credință. Mă simt vinovat de naivitatea mea pe care a preluat-o hulpav și cu ajutorul ei și a altora asemenea mie s-a cocoțat în Dealul Cotrocenilor. Și mai cu seamă mă doare că toată această situație pe cât de gravă, pe atât de inutilă nu vine de la un necunoscut, ci ne-a fost azvârlită în ochi de ditamai șeful statului. Președintele nostru a devenit personajul principal al unui circ sinistru. Ultimul sondaj de opinie o demonstrează. Mă întreb dacă la 14% simpatie (vezi aici ultimul sondaj Avangarde) în rândul publicului președintele mai posedă relevanța socială de a mai fi în fruntea statului? Orgoliul nemăsurat și dorința de a controla totul l-au adus pe Klaus Iohannis în postura de a fi detestat. M-am înșelat bazându-mă pe etnicitatea saxonă. Pesemne că seriozitatea, lucrul bine făcut și toate cele ce țin de ADN-ul german s-au înecat de mult în oceanul proastelor obiceiuri autohtone. Iohannis e doar un român îmbrăcat in haine noi, uneori cu sacou și papion. Herr Sictir!

Blog autor: mirceaprodan.com

Despre Mircea Prodan

M.P. (1962), publicist independent; pasionat de politica, istoria comunismului si rock britanic; fan Apple si cafea espresso; A lucrat in presa craioveana radio-tv. In anii '90 si 2000 a realizat interviuri in transmisiuni live cu zeci de personalitati publice; autor. Din 2009 administreaza site-ul de comentarii mirceaprodan.com .

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Sălile de jocuri intră în ilegalitate, dar rămân în continuare în funcțiune. USR acuză PSD de protejarea industriei păcănelelor

Reprezentanţii USR au transmis că PSD s-a lăudat că scoate păcănelele din localităţile cu până la 15.000 de locuitori până la finalul acestei luni, dar este o minciună şi de data...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...