Reducerea mandatului președintelui la 4 ani. Augustin Zegrean: "PSD se vede pe cai mari, punem noi președintele, punem noi tot”

Marcel Ciolacu a venit cu o declarație surprinzătoare ca răspuns la o întrebare legată de un proiect de lege pentru prelungirea mandatelor primarilor la cinci ani, susținând că ar dori să reducă mandatul președintelui României la o durată de patru ani, față de cinci, cât este în prezent.

Proiectul de lege privind mandatul primarilor este depus de UDMR în Parlament.

"Vă dați seama că nu poate să fie în aplicare în acest moment. Părerea mea e că am putea să aducem la patru ani mandatul președintelui, la fel ca al primarilor”, a răspuns Marcel Ciolacu.

Mandatul președintelui țării, care este de cinci ani în prezent, a fost stabilit în 2003 când a avut loc o revizuire a Constituției. În anul 2013, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, s-a încercat o revenire la mandatul de patru ani, care însă nu a avut sorți de izbândă.

Încercări eșuate și agendă ascunsă

Ziare.com a stat de vorbă cu Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, pentru a afla cât de viabilă este o astfel de propunere, mai ales în an electoral.

"Acum se vede PSD pe cai mari și se gândesc, punem noi președintele, punem noi tot. Dorințe de a modifica Constituția au fost multe, de câte ori s-au gândit că așa le-ar fi mai bine. Dar de cele mai multe ori au renunțat pentru că nu au reușit să adune semnături. Știți ce număr mare de semnături este nevoie pentru revizuirea Constituției? Sau dacă se face la parlament acesta poate să facă o comisie prin care să modifice Constituția, dar și asta s-a mai încercat și nu au reușit.

Ultima dată a fost în 2013, pe vremea când era USL, au încercat, dar nu au dus la capăt. S-a oprit pe la Comisia de Redactare a proiectului de modificare a Constituției.

Atunci Curtea Constituțională le-a mai tăiat din elanul de a modifica Constituția, pentru că au făcut propuneri care nu se potriveau deloc cu actuala Constituție, care are un articol, cred că 152, în care se expune limitele revizuirii, ce nu se poate revizui.

În încercarea aceea încălcau aceste limite și nu s-a putut merge mai departe.", spune Augustin Zegrean.

Acesta a mai precizat că este tardiv anul acesta pentru o astfel de schimbare majoră.

"Așa a fost, era de patru ani, l-au modificat tot pe vremea lui Adrian Năstase când spera că iese el președinte, în 2004. Dar acum să faci încercări, să vedem cum e cu patru ani, cum e cu cinci, e mai bine? Haideți să vedem acum cu patru pentru că ne este nouă mai bine, nu se poate așa ceva. Dacă vor să modifice trebuie să parcurgă tot traseul."

Revizuirea Constituției poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi cu semnătura a cel puțin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Adrian Năstase neagă faptul că ar fi avut vreo legătură cu prima revizuire

Fostul premier Adrian Năstase este menționat des de către politicieni în legătură cu revizuirea din 2003, dar acum pledează pentru o revenire la mandatul de patru ani. Acesta a declarat la finele lunii decembrie 2023 că în contextul alegerilor simultane, pentru preşedinte şi Parlament, ar trebui să se demareze o revizuire a Constituţiei, pe mandatul preşedintelui, care ar trebui să revină la formula dinainte de 2003.

”Ar trebui să ne întrebăm dacă nu ar fi trebuit, totuşi, să accelerăm adoptarea unei Constituții post aderare. Noi avem o Constituţie din 2003, revizuită, faţă de cea din 1991, şi în opinia mea ar fi trebuit să avem o Constituţie după 2007, care să ţină seama de unele modificări interne, de unele chestiuni externe. Să nu mai avem o formulă de maşină condusă de doi şoferi, cu două volane, în care fiecare doreşte să meargă în altă direcţie, preşedintele şi premierul.

Mulţi mă acuzau pe mine (în 2003- n.r). Am dat documentul pe blog că propunerea a venit din partea PD-ului şi a lui Iorgovan, a fost o propunere comună, pe model francez, mandatul de 5 ani, deci nu a fost propunerea mea”, a precizat fostul premier.

Acesta a venit și cu o propunere pentru o dată pentru strângerea de semnături, un referendum care să fie organizat cu ocazia alegerilor europarlamentare.

”Eu propun acum, pentru că tot vom avea alegeri simultane, preşedinte şi Parlament, de ce să nu modificăm Constituţia doar în acest punct, mandatul preşedintelui, şi în loc să fie de 5 ani şi să începem din nou acest ciclu, să facem un mandat de 4 ani pentru preşedinte. O astfel de revizuire se poate face foarte rapid, adoptarea legii cu un singur punct, cu un referendum pe această chestiune, să spunem cu ocazia alegerilor europarlamentare, şi după aceea, practic, revenim la acest model.

Avem această variantă semiprezidenţială, este în opinia mea contraproductivă, pentru că ea produce blocaje, produce sisteme de coabitare”, a mai spus Năstase.

Ce interese ar putea exista în scenariul revizuirii

L-am întrebat pe fostul președinte al CCR care a fost motivația inițială pentru revizuirea din 2003.

"Nu știu, nu eram acolo dar nu s-a justificat, nu există o justificare la a stabili numărul de ani al unui mandat, este greu. Cam cinci ani este prin toată Europa, mandatul președinților, acolo unde sunt aleși de popor.

Patru ani era normal să fie pentru că mergeau pas la pas cu alegerile parlamentare, acum asta se invocă. Faptul că este cheltuiala prea mare, cât de mare este să faci două rânduri de alegeri, un an pentru președinte și un an pentru Camera Deputaților și Senat? Nu cred că este prea mare.", spune Augustin Zegrean.

Alte modificări urmărite de politicieni de-a lungul timpului

O altă schimbare care a fost vehiculată în spațiul public este cea a modifica organizarea statului român din Republică Prezidențiala cum este cea de acum în cea de Republică Parlamentară. La negocierile din 2021, PSD a cerut pentru intrarea la guvernare alături de PNL chiar și schimbarea sistemului politic în republică parlamentară.

"Poate cu ocazia asta nu doar că se va trece la republică parlamentară, ci poate că desființăm definitiv funcția de președinte al României și putem decreta faptul că toată puterea revine președinților de organizații județene de partid!”, a scris pe Facebook la vremea respectivă deputatul PNL Daniel Gheorghe, potrivit Românialiberă.ro

Augustin Zegrean spune că într-o astfel de organizare a statului, Parlamentul alege președintele. Însă exemplele externe arată că Republica Parlamentară duce doar la blocaje atunci când vine vorba de alegerea președintelui.

"Sigur că atunci alegerile ar trebui să fie din patru în patru ani. Ar fi un lucru rău, sunt în Europa, dar la noi unde sunt multe partide în Parlament este greu să se obțină un vot. În Moldova a fost sistemul acesta, până la urmă au modificat pentru că a fost o vreme când doi ani au stat fără președinte pentru că nu puteau obține voturile.

Grecia mai are sistemul acesta, dar dacă la prima încercare nu se obține numărul de voturi se tot coboară."

Și în Italia partidele au avut dificultăți în a găsi un candidat agreat de toate partidele.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...