Eroul necunoscut de la Alba Iulia, care a asigurat ordinea la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Cum a ajuns comandant al gărzilor naționale

Unul dintre marii eroi ai zilei de 1 Decembrie 1918, mai puţin cunoscut în prezent, este Florian Medrea, comandantul Gărzii Naţionale de la Alba Iulia.

Acesta a realizat, la doar 34 de ani, planul de apărare a oraşului şi protejarea celor 100.000 de participanţi, veniţi din întreaga Transilvanie la Alba Iulia.

”Florian Medrea a făcut şi Primul Război Mondial, în întregime, sfârşitul acestuia l-a prins în permisie, acasă la Ţelna, postură în care a devenit în scurtă vreme comandantul Gărzii Naţionale. Şi în perioada interbelică a avut tot funcţii importante, a fost şi prefect, a colaborat sau a lucrat în serviciul de contrainformaţii al armatei, s-a ocupat cu aflarea de informaţii, găsirea unor agenţi, comunişti în special, poate asta i-a adus şi sfârşitul în 1947 - s-a sinucis, aceasta a fost varianta oficială sau împuşcat, după cum spun alţii, în biroul său de avocatură de la Sebeş”, spune istoricul Tudor Roşu de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Aflat în satul natal, la Ţelna, Florian Medrea a fost surprins de ritmul alert al evenimentelor de la finalul toamnei din 1918, astfel nu s-a mai întors la Viena, la sediul unităţii sale. În luna noiembrie, acesta s-a ocupat de organizarea şi dotarea gărzilor atât din Alba Iulia cât şi din comitat.

El a fost ajutat pe linie civilă de avocatul Ioan Pop din Alba-Iulia care a strâns donaţiile în alimente din zona Alba-Iulia-Orăştie, dar şi de primarul din Alba Iulia, Camil Velican. Acesta din urmă şi-a pus casa la dispoziţie pentru primele şedinţe ale Consiliului Dirigent, condus de Iuliu Maniu, guvernul provizioriu al Transilvaniei creat pe 2 decembrie, cel care va asigura tranziţia autorităţii către noua capitală, Bucureşti.

3.000 de gardişti, concentraţi la Alba Iulia

Ordinea exemplară în ziua de 1 Decembrie a fost menţinută, astfel, de cei 3.000 de gardişti concentraţi la Alba Iulia. Paza ”Porţii Carol” (Poarta a III-a) a Cetăţii a revenit celor 250 de gardişti şi 2 ofiţeri de la Abrud, ajunşi la Alba Iulia în data de 30 noiembrie. Gardiştilor din Alba li s-au alăturat şi detaşamente ale unităţilor militare din judeţele vecine: un batalion din Legiune Cluj, unul din Legiunea de la Sibiu şi o jumătate de batalion al Legiunii de Hunedoara, plus alte unităţi mai mici. În total, legiunea locală a avut 12 companii de asistenţă.

Florian Medrea, în 1932 la Cluj-Napoca

Potrivit documentelor vremii, în ceea ce priveşte armamentul, au existat numeroase puşti, peste 30 de mitraliere, patru tunuri şi mai multe camioane blindate. Pe lângă rolul principal de a apăra oraşul şi adunarea de eventuale atacuri din afară, acestor trupe le-a revenit şi misiunea de a asigura ordinea internă a adunării şi fluenţa participanţilor.

Gărzile naţionale erau alcătuite din etnici români care luptaseră în Primul Război Mondial fie în armata austro-ungară, fie în cea română, şi care se bazau pe soldă. Conducerea românească - cea care a preluat puterea după ruperea de Budapesta din toamnă - trebuia să demonstreze că este capabilă să o exercite şi deci să-şi plătească soldaţii. A făcut-o, dar chiar cu banii personali ai noilor conducători.

Marea Unire fără incidente

Totul a decurs conform planului, fără incidente, Iuliu Maniu remarcând „ordinea frumoasă şi exemplară care a domnit în decursul adunării”. Florian Medrea, altruist, nu a lăsat munca gardiştilor neremarcată, astfel în presa vremii a transmis: „Gardist român! Serviciul vostru prestat întreg neamului în această zi în veci memorabilă, fii de fii va fi pomenit!”.

”Florian Medrea a rămas cunoscut în istorie, în primul rând prin funcţia sa de şef comandant al Gărzii Naţionale din Alba Iulia, gardă care la 1 decembrie 1918 a asigurat paza oraşului. El a avut însă mai multe episoade biografice foarte importante. După Unire, el a fost cel mai important dintre organizatorii corpului de voluntari „Horea”, un prim corp de armată transilvăneană cu voluntari moţi, care au participat la campania din Ungaria în vara anului 1919”, mai spune istoricul din Alba Iulia.

Cu o carieră administrativă, avocăţească şi politică în interbelic, decorat cu ordinul Ferdinand în grad de comandor, în prima serie a acestei distincţii, Florian Medrea a murit împuşcat în biroul său la 3 septembrie 1947, la 63 de ani. Funcţia de inspector regional de poliţie la Cluj deţinută între 1929 şi 1934, l-a adus în postura de a coordona şi acţiuni anti-comuniste sau anti-legionare. Astfel, eroul de la Marea Unire și-a creat mulți dușmani.

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...

Alin Nica vrea un nou mandat pentru şefia CJ Timiș, din partea Alianţei Dreapta Unită, după ce a plecat din PNL. „PSD doreşte să ţină România în sărăcie”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi-a lansat, sâmbătă, candidatura pentru un nou mandat la şefia administraţiei judeţene, susţinut de Forţa Dreptei Timiş, care face...