Liberalul care a susținut amnistia cere aplicarea prescripției. Motivul pentru care procurorii DNA sunt de acord cu înjumătățirea pedepsei lui Marin Anton

Procurorii DNA au pedepse mai aspre, în regim de executare, pentru fostul liberal Marin Anton (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) și pentru complicele lui, Mihai Adrian Ionescu (fost director CNADR), în dosarul mitei de 5,3 milioane de euro de la compania italiană Astaldi pentru lucrările de modernizare la Aeroportul „Henri Coandă”. Totuși, cum Marin Anton l-a denunțat pe falsul procuror Eugen Holban – condamnat între timp pentru trafic de influență – reprezentantul DNA a fost de acord cu reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă.

Marin Anton – fost șef al liberalilor din Giurgiu, demis după ce a susținit proiectul de lege al PSD privind amnistia – a primit la Tribunalul București, pe 15 septembrie 2021, o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro.

Pe data de 28 iunie, fostul deputat PNL află dacă scapă prin prescripție.

Complicele lui Marin Anton, fost director al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri din România SA (la acea dată) și fost consilier al ministrului Transporturilor a primit 3 ani cu suspendare pentru că a recunoscut faptele.

Reprezentanta DNA a cerut o condamnare mai aspră pentru Marin Anton, arătând că pedeapsa de 5 ani pronunțată pe numele acestuia de către judecătorul fondului este „orientată spre limita minima”, iar instanța „a pus accentual mai mult pe circumstanțele personale ale inculpatului” și nu a avut în vedere „cuantumul ridicat al mitei”.

Pe de altă parte însă, procuroarea de ședință a arătat că e de acord cu cererea avocaților lui Marin Anton de aplicare a dispoziţiilor art.19 din Lege 682/2002, adică înjumătățirea pedepsei în cazul inculpatului care a făcut denunț.

În urma denunțului, falsul procuror Eugen Holban – escrocul care a cerut sute de mii de euro de la Ioan Niculae și Marin Anton pentru a-i scăpa de dosare – a fost condamnat de Tribunalul București pe data de 2 mai la 3 ani și 6 luni pentru trafic de influență, pedeapsă contopită cu o condamnare mai veche, acesta urmând să petreacă 5 ani după gratii.

Altfel spus, în cazul unei condamnări, după adunare și scădere Marin Anton s-ar alege cu vreo 3 ani de închisoare, limită de la care judecătorul dă „cu suspendare”.

Avocat: „Clientul meu nu a luat nici un ban”

Avocatul fostului liberal a cerut achitarea clientului său arătând că „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

La cererea principală de achitare avocatul lui Marin Anton a avut câteva solicitări subsidiare:

• Trimiterea spre rejudecare pe motiv că soluția primei instanţe nu a fost motivată
• Aplicarea deciziilor CCR și ICCJ pe tema prescripţiei.

Avocatul lui Marin Anton a arătat că nu există o corelație între acuzația de luare de mită și scopul în care ar fi fost comise faptele, anume că acesta ar fi avizat încă din luna februarie 2009 documentația în legătură cu care procurorii susțin că ar fi primit șpaga în luna iunie a acelui an. Până și pe denunțătorul din dosar, anume pe reprezentantul Astaldi, Luca Pier Canino, Marin Anton l-ar fi cunoscut abia în luna iunie 2009.

În legătură cu mita de 22 de milioane de lei (5 milioane de euro) avocatul a arătat că există documente care justifică mai bine de 16 milioane de lei prin lucrări, iar pentru restul există probe că ar fi ajuns la PDL ca sponsorizare a campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2009. „Clientul meu nu a luat nici un ban”, a conchis avocatul lui Marin Anton.

Condamnat la câte un an pentru fiecare milion de euro luat ca mită

Pe data de 15.09.2021 Marin Anton a primit la Tribunalul București o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro luată în 2009, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului „Henri Coandă”.

Ideea i-a aparținut lui Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din CNADNR, care a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele.

Din datele dosarului rezultă că cei doi au cerut o mită-record în 2009 nu pentru a se îmbogăți, ci în numele partidului din care făceau parte, adică PNL.

Ironia a făcut ca, în ianuarie 2019, Marin Anton să fie demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu, după ce afirmase că familia lui va vota cu PSD dacă acest partid va da ordonanța privind amnistia, în condițiile în care era trimis în judecată pentru luare de mită în acest dosar.

• „Instanța va avea în vedere gravitatea faptei rezultată, pe de o parte din modalitatea ingenioasă de comitere, prin mascarea mitei în contractul de prestări servicii încheiat, asigurând-și în această modalitate o aparență de legalitatea și nedescoperirea faptei de către organele abilitate ale statului, iar pe de altă parte din cuantumul mitei, de peste 22 milioane de lei.
• De asemenea, instanța are în vedere funcțiile deținute de către inculpați, respectiv inculpatul Marin Anton a deținut o funcție de stat, aceea de secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, iar inculpatul Adrian Mihai Ionescu - aceea de director general adjunct al Direcției de Coordonare și Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri din România”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului București.

Acuzațiile DNA pentru Marin Anton

Pe data de 8 ianuarie 2018, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe:

• Marin Anton, la data faptei secretar de stat și de vicepreședinte al Consiliului Tehnico - Economic în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ce avea în coordonare activitatea Companiei Naționale „Aeroportul Internațional Henri Coandă-București” S.A. Otopeni, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită.
• Ionescu Adrian Mihai, la data faptei director general adjunct al Direcției de Coordonare și Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri din România SA (la acea dată) și fost consilier al ministrului Transporturilor și Infrastructurii, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

„În anul 2009, se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adițional nr. 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul țării noastre de membru al UE, precum și perspectiva aderării la spațiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiții, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor indicatori tehnico-economici actualizați. Compania internațională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul și întreaga documentație către beneficiar - Compania Națională Aeroporturi București (C.N.A.I.B.) la finalul anului 2008 și urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obținerea avizelor și aprobărilor necesare demarării lucrărilor”, notează procurorii DNA în rechizitoriu.

Povestea mitei de 5,3 milioane de euro

Cu toate că C.N.A.I.B. a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009, la nivelul Ministerului Transporturilor nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanțare, lucrările pe șantierul Otopeni stagnau.

„În aceste împrejurări, în perioada iunie – noiembrie 2009, inculpatul Marin Anton, în calitatea menționată mai sus, a acceptat promisiunea și ulterior, a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaționale (n.r. – Astaldi) care avea în executare contractul de modernizare la aeroportul Otopeni (martor în cauză), suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din valoarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuție a lucrărilor”, rețin procurorii. Banii respectivi au fost primiți de Marin Anton pentru a aviza, în perioada 15 iunie - 17 iulie 2009, documentația privind obiectivul de investiții “Dezvoltare și Modernizare Aeroport Internațional București – Otopeni (…)”, nota de fundamentare și proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizați ai obiectivului de investiții menționat mai sus, precum și aprobarea continuării lucrărilor și a finanțării obiectivului respectiv”, arată DNA.

• „Ca urmare a acestor demersuri, proiectul de hotărâre de guvern a fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adițional nr. 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București – Otopeni, având ca părți Compania Națională Aeroportul Internațional Henri Coandă – București și societatea omului de afaceri. Banii au fost primiți de inculpatul Marin Anton prin intermediul unei societăți comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.
• Inculpatul Marin Anton a beneficiat de ajutorul inculpatului Ionescu Adrian Mihai care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaționale, i-a specificat acestuia „pretențiile” primului inculpat precum și modalitatea de remitere a banilor.
• Astfel, între compania internațională și societatea controlată de inculpatul Marin Anton a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie – 20 noiembrie 2009, și reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare șantier care nu au fost executate în realitate. Suma de bani obținută în modalitatea de mai sus a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Marin Anton era asociat”, mai arată procurorii.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...