Medicul de la Institutul Oncologic București (IOB) Maher Karim-Abdel – prins în flagrant cu mita în plic pentru a opera o pacientă diagnosticată cu cancer de col uterin – a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendare.
Judecătorul fondului a scris în motivare că pedeapsa trebuie să fie „ultimul mijloc de constrângere” pentru cei care încalcă legea, deoarece „este dureros pentru infractor şi presupune o suferinţă anterioară a victimei”.
În luna martie 2022, dr. Maher Karim-Abdel a cerut mită jumătate din costul operației (19.000 lei) la care urma să o supună pe mama martorei denunțătoare, motivând că din cei 9.500 de lei lui îi vor rămâne efectiv 1.500, deoarece trebuie să o împartă cu întreaga echipă cu care intră în operație. După o serie de târguieli, medicul a acceptat să scadă mita la 6.000 de lei, bani pe care i-a luat în plic și a fost prins în flagrant.
„Fii atent-aici! Hai să-ți spun ce. Din ce-mi dai tu acolo, asta nu-mi rămâne mie. Dau la mâna a doua, dau la mâna a treia, la mâna a patra. Asta-i echipa. Dau la anestezistă, la asistenta de anestezie, la asistenta de sală, la asistenta de salon, la infirmiere. Deci mie-mi rămâne puțin din asta”, i-a zis dr. Maher Karim-Abdel femeii care voia să își interneze mama pentru operație.
„Domnu’ doctor, eu am înțeles, adică vă cred pe cuvânt și apreciez că mi-ați înțeles situația, că-s însărcinată și că… n-avem de un’ să vă dăm…zece mii, cum ați zis prima dată”, i-a spus femeia medicului.
„Am zis, eu v-am spus că vă ajut, nu e nicio chestie”, a asigurat-o medicul Maher Karim-Abdel.
Înainte de a primi plicul cu mita de 6.000 de lei, medicul sirian i-a cerut martorei să își treacă numele pe el, motivând că are două și ar exista pericolul să le încurce.
„Scrieți numele... că am aici 2... Să o pun să scrie... Că n-o știu. Că pe doamna o știu, nu este problemă, dar să fie așa mai bine”, i-a cerut medicul martorei denunțătoare.
În aceste condiții a fost realizată activitatea de surprindere în flagrant, procesul-verbal întocmit cu această ocazie coroborându-se cu cel de redare a înregistrării efectuate în mediu ambiental, dar și cu plicul pe care dr. Maher Karim-Abdel îl primise de la martora denunțătoare și pe care se regăsește mențiunea numelui pacientei, plic pe care l-a predat organelor de urmărire și în care se afla suma de 6.000 lei pe care o primise drept mită.
Pentru judecătorul fondului a „cântărit” mult faptul că dr. Maher Karim-Abdel a recunoscut faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu deși – prins în flagrant fiind – nici nu prea avea alte justificări.
„Aşa cum s-a reţinut în doctrină, pedeapsa este o forţă menită să lucreze asupra voinţei omului pentru a o întoarce din pornirea spre a comite infracţiuni. Astfel, natura lucrează asupra omului prin ereditate, familia prin educaţie, iar societatea prin mijloace de diferite naturi. În acest cadru, pedeapsa trebuie să fie un ultim mijloc de constrângere pe care societatea îl are la îndemână pentru a împiedica pe cei răi să comită infracţiuni, fiindcă este dureros pentru infractor şi presupune o suferinţă anterioară a victimei (și - n.r.) impune societăţii obligaţia de a aplica mijloace proporţionale în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni”, arată judecătorul în motivarea deciziei.
Magistratul arată că faptele de luare de mită în rândul medicilor sunt grave, mai ales că din 2018 salariile le-au fost mărite cu 70%.
„În prezenta cauză, infracțiunea de luare de mită, săvârșită în sistemul medical, prezintă o gravitate ridicată. Este de notorietate faptul că în cursul anului 2018 salariile personalului medical au crescut simțitor (70%), ajungând la nivelul care recunoaște în formă materială importanța acestei profesii pentru societate. Trebuie menționat că salariului astfel crescut i se adaugă sporurile datorate gărzilor (iar inculpatul personal și-a menționat în cv-ul aflat la dosar două unități medicale în care prestează exact acest tip de servicii), precum și sumele obținute din prestarea de servicii medicale în cadrul unor forme private de organizare (același cv indicând patru astfel de colaborări). Altfel spus, în cazul lui inculpatului (Maher Karim-Abdel – n.r.), cât și al celorlalți medici angajați în sistemul public de sănătate, nu subzistă vreun mobil rezonabil al comiterii faptei. Astfel gradul de pericol social al faptei este unui ridicat, inculpatul nelimitându-se la obținerea unor foloase de pe urma atribuțiilor sale de serviciu, ci a condiționat actul medical de efectiva obținerea unei mite într-un cuantum substanțial, față de posibilitățile materiale ale martorei denunțătoare, pretinzând și ca întreaga sumă să îi fie remisă la data de 24.03.2022, cu câteva zile înainte de internarea mamei martorei la IOB în vederea efectuării intervenției”, se arată în motivare.
Judecătorul apreciat, însă, că dr. Maher Karim-Abdel nu și-a făcut „o îndeletnicire în obținerea sumelor de bani, pe cale ilicită”, astfel că se impune în cazul său o condamnare cu suspendare. Instanța a mai ținut cont și de studiile inculpatului și „supraspecializarea în domeniul medical”, motiv pentru care a pronunțat o pedeapsă de 2 ani și 6 luni cu suspendare, plus interdicția de a profesa pe o perioadă de 3 ani.
„Aplicând principiul proporționalității pedepsei, în raport de gravitatea infracțiunii și circumstanțele personale ale inculpatului, tribunalul apreciază că nu se impune aplicarea interdicției totale de a exercita profesia de medic, întrucât această sancțiune ar presupune privarea temporară a inculpatului de unica sursă de venit de care dispune, deși acesta a vătămat exclusiv interesele statului în menținerea calității sistemului public de sănătate, nu și pe cele ale unităților medicale private”, mai arată judecătorul.
Decizia Tribunalului București în privința doctorului Abdel-Karim Maher nu este definitivă, putând fi atacată de Parchet pe rolul Curții de Apel București.
În rechizitoriul înaintat instanței, Parchetul de pe lângă Tribunalul București (PTB) a reținut următoarea situatie de fapt:
La noi șpaga este clar incurajată.
Ce să zică... Vezi tot
In slujba infractorilor si a politicienilor penali
Scarba maxima,... Vezi tot