Cum vor ajunge românii de rând să „plătească” taxele pentru companii decise de Guvern. „Să stea liniștiți cei cărora le-a intrat în cap că-i fură multinaționalele”

Joi, 21 Septembrie 2023, ora 11:45
4961 citiri
Cum vor ajunge românii de rând să „plătească” taxele pentru companii decise de Guvern. „Să stea liniștiți cei cărora le-a intrat în cap că-i fură multinaționalele”
Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor se adaugă listei de măsuri fiscale FOTO / Pexels

Radu Burnete, directorul confederaţiei Concordia, a analizat, într-o postare pe Facebook, impunerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii decisă de Guvern.

Radu Burnete este de părere că „prețul” va fi suportat tot de români.

„Taxarea cifrei de afaceri este TVA. Să stea liniștiți cei cărora le-a intrat în cap că-i fură multinaționalele pentru că ei sunt cei care vor plăti această taxă. Este un TVA mai prost din punct de vedere economic, dar așa e dacă ajungem să facem politică fiscală după ureche.

Impozitul pe cifra de afaceri este un TVA mai prost pentru că se aplică în toate stadiile producției și se acumulează în cascadă. Plătești 1% pe fier când e scos din pământ, 1% când e transportat, 1% când e transformat în oțel, 1% când e depozitat, 1% când e făcut tablă sau sârmă, 1% când ajunge șurub, 1% când șurubul ajunge în vreo piesă de mașină, 1% când e produsă mașina, 1% când e vândută. Și el ajunge la consumatori fix ca TVA-ul doar că nu-l mai vezi.

Tocmai pentru că are acest efect în cascadă, majoritatea statelor au renunțat de zeci de ani la tipul acesta de impozitare și au trecut la taxa pe valoare adăugată (TVA). Este un non-sens ca într-o economie să ai și TVA și taxa pe cifra de afaceri cum începem să avem în România, în realitate ai TVA de 2 ori”, spune Burnete.

Directorul confederaţiei Concordia spune că înainte de toate este nevoie de reforma ANAF.

„Avem impozit pe cifra de afaceri la microîntreprinderi pentru că acum un deceniu ANAF-ul a zis că nu are capacitatea de a verifica zeci de mii de firme mici într-un regim de impozitare a profitului, că lumea își pune aiurea cheltuieli pe firmă, deci cucu profit așa că mai bine le luăm ceva. Câte probleme și discuții de aici. Acum o să avem impozit pe cifra de afaceri pentru firmele foarte mari pentru că ANAF-ul zice că-și ascund profiturile și trebuie măcar să le luăm ceva și să vedeți voi câte probleme vom avea de aici. Și stau și mă întreb câte decizii de politică fiscală și economică vom lua, decizii care afectează capitalizarea firmelor locale sau exporturile sau nivelul prețurilor, doar pentru că ANAF nu poate să facă aia sau pe cealaltă.

E simplu ce avem de făcut doar că deocamdată nimeni nu își propune să reformeze această instituție. ANAF are nevoie să folosească instrumente digitale (big data, AI – să depășim etapa de formular online) pentru a supraveghea companiile mici și să pedepsească punctual și exemplar unde are loc evaziunea și are nevoie de un număr limitat, dar foarte bine plătit de specialiști în prețuri de transfer și avocați care să verifice și să se judece cu orice mare companie care face optimizare fiscală agresivă și să pedepsească la fel de punctual și exemplar.

Politica fiscală trebuie să urmărească obiective economice și sociale, nu incapacitatea ANAF de a-și face treaba sau a statului de a construi un buget în care cheltuielile nu depășesc semnificativ veniturile”, se mai arată în postare.

Companiile care fac investiţii ce depăşesc nivelul de 1% din cifra de afaceri scapă de acest impozit minim, susține ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Modelul gândit este ca să protejăm investiţiile, respectiv din cifra de afaceri, foarte simplu spus, se scad investiţiile pe care le realizează compania. Deci, dacă o companie doreşte ca să scape de acest 1% din cifra de afaceri, foarte bine, realizează investiţii, investiţiile depăşesc nivelul de 1% din cifra de afaceri şi în acel moment a scăpat de problema impozitului minim pe cifra de afaceri", a spus Boloş, la Palatul Victoria, la briefingul de presă.

El a explicat că impunerea acestui impozit minim de 1% pe cifra de afaceri are şi rolul de disciplină fiscală.

"Aici problema trebuie văzută sub două aspecte: de ce a fost nevoie de acest impozit minim, cum îi spunem noi în limbaj curent taxă de 1% pe cifra de afaceri. A fost nevoie, pentru că exista o clară necorelare între nivelul cifrei de afaceri şi profitul net pe care îl obţineau mai ales corporaţiile transnaţionale. Sunt la Ministerul Finanţelor, nu pot să dau nume, dar sunt cifre de afaceri de ordinul zecilor de miliarde de lei, iar profitul net obţinut este de ordinul sutelor de milioane de lei. Pot să dau un exemplu numeric, ca să fiu înţeles mai bine: 18 miliarde de lei cifră de afaceri şi un profit de 200 de milioane de lei. Ba mai mult, sunt situaţii şi mai nedrepte, în care o cifră de afaceri de zeci de miliarde de lei are o pierdere de ordinul sutelor de milioane de lei. Deci, aici discutăm de echitate între contribuabili. Unul care plăteşte şi de care noi ne bucurăm şi altul care nu plăteşte pe nedrept pe acelaşi domeniu de activitate şi, din acest punct de vedere, acest procent de 1% din cifra de afaceri are şi rolul acesta de disciplină fiscală", a arătat ministrul Finanţelor.

În opinia acestuia, impozitul mai mare pentru microîntreprinderi sau taxa de 1% din cifra de afaceri pentru marile companii nu ar trebui să ducă la preţuri mai mari pe care să le plătească românii. Dacă totuşi acest lucru se va întâmpla, el s-a arătat "deschis" pentru ajustarea mecanismului.

"În ceea ce priveşte transferul asupra preţurilor, să ştiţi că transferul asupra preţurilor apare în momentele în care ratele de rentabilitate sunt până în 6%. Acestea, într-adevăr, dacă sunt astfel de situaţii şi vor exista astfel de situaţii, cu siguranţă în piaţă în preţul produselor nu ar trebui să aibă un impact semnificativ. Dar, în funcţie de felul în care va evolua implementarea mecanismului, suntem deschişi ca să mai ajustăm din mecanism, dar, deocamdată, să îl vedem implementat şi să înceapă să îşi producă roadele", a adăugat el.

Şeful de la Finanţe a mai spus că nu vede în acest moment un exemplu de tensiune inflaţionistă care ar putea apărea, care să conducă la o creştere a inflaţiei.

"Nu ştiu să vă dau astăzi un exemplu de tensiune inflaţionistă care ar putea să apară şi să dea peste cap inflaţia. Ea a avut un trend descrescător, s-a putut observa din raportările pe care le are Institutul Naţional de Statistică, n-am observat dezechilibre în piaţă, astfel încât să poată să apară un astfel de fenomen. Ba mai mult, măsurile luate de Guvern duc spre acest obiectiv, care este unul ce interesează pe toţi românii şi aşa cum ne dorim să păstrăm deficitul bugetar în limitele lui de stabilitate, aşa ne dorim ca trendul inflaţiei să fie în continuare acesta descrescător, ca să ajute oamenii", a subliniat Boloş.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

O nouă ieșire a ”deputatului Shaormă”. Pesedistul Adrian Solomon și-a comparat alegătorii cu niște șoareci VIDEO
O nouă ieșire a ”deputatului Shaormă”. Pesedistul Adrian Solomon și-a comparat alegătorii cu niște șoareci VIDEO
În timpul unei conferințe de presă ce a avut loc la Vaslui, deputatul PSD Adrian Solomon a făcut declarații jignitoare, în stilul binecunoscut, la lansarea candidaților pentru alegerile...
Comasarea alegerilor creează haos. Radu Mihaiu: “Miza este să primească domnul Iohannis un loc călduț pe undeva” VIDEO
Comasarea alegerilor creează haos. Radu Mihaiu: “Miza este să primească domnul Iohannis un loc călduț pe undeva” VIDEO
Modificările pe care guvernanții le-au făcut în privința calendarului de alegeri trebuie și puse în aplicare de către autoritățile locale în lunile care urmează. În luna martie începe...
#multinationale, #taxe, #guvern , #stiri politice