Credincioşii romano-catolici participă, sâmbătă seara, la Privegherea nocturnă în așteptarea Învierii. Prin celebrarea din această Noapte Sfântă se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat.
Slujbe speciale au loc sâmbătă seara la Vatican, dar și în bisericile din România.
Paștele catolic este sărbătorit duminică, 9 aprilie, de peste un miliard de credincioși din întreaga lume. Aceștia vor celebra sărbătoarea Învierii Domnului cu o săptămână înaintea Paștelui ortodox. În noaptea de sâmbătă spre duminică are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale.
Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului.
Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt: binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament și proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În ceea ce privește sărbătorirea Paștelui, Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.
Sărbătoarea Învierii Domnului este sărbătorită în acest an duminică, 9 aprilie, de romano-catolici și duminica viitoare, 16 aprilie, de ortodocși.
Există o singură regulă prin care se stabileşte data Paştelui. Stabilită chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea, ea spune că Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de Duminică, după lună plină după echinocţiu de primăvară.
Există trei coordonate majore: ziua de Duminică (ziua sfântă a creştinilor), un eveniment astronomic – luna plină – şi echinocţiul de primăvară – 21 Martie. Niciodată Paştele nu poate fi înainte de 21 Martie. Apoi se aşteaptă prima lună plină şi în prima duminică, după acest eveniment, se organizează sărbătoarea pascală.
Este o singură excepţie de la această regulă majoră, şi anume: dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian, în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea.
Intreb penru un prieten...!
Vai... Vezi tot