Guvernul propune salarii intre 1.200 lei si 22.000 lei pentru bugetari. Sindicatele acuza incompetenta

Guvernul propune, in noua lege a salarizarii, un salariu minim brut de 1.200 lei si unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzand insa Executivul de incompetenta, pentru faptul ca introduce eronat unele profesii in categoria meseriilor necalificate.

Cele cinci clase de salarizare ar urma sa includa de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Cifrele au fost sustinute de catre ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, intr-o interventie la Romania TV, unde insa liderii confederatiilor sindicale, aflati in studiou, au aratat ca, prin acest proiect, Guvernul isi demonstreaza incompetenta si faptul ca nu cunoaste standardele ocupationale, deoarece include, de exemplu, profesia de sofer in categoria celor meseriilor necalificate, astfel ca proiectul nu va putea fi aplicat.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anuntat recent ca numarul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizarii urmand sa fie finalizat pana la sfarsitul anului.

La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a decis infiintarea unui grup de lucru care sa revizuiasca Legea salarizarii unitare, astfel incat noile prevederi sa fie aplicate incepand cu anul viitor.

Ce salarii au bugetarii in prezent

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie.

Legea-cadru a salarizarii personalului platit din fonduri publice a fost aprobata in 2010, cu un esantion reprezentativ de 260 de posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluarii acestui esantion a fost creata o noua ierarhie a posturilor, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu.

Raportul dintre salariul minim si cel maxim in sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numarul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensatiile, primele si indemnizatiile au fost plafonate astfel incat salariul de baza sa constituie partea majoritara a castigului.

Din cauza constrangerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi insa stabilite niciodata prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare cu valoarea de referinta, astfel incat pana in prezent au fost pastrate salariile avute anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru.

Va fi Călin Georgescu premier? Politolog: „Simion și Gavrilă au deschis șampania când a fost scos din cursă”

Călin Georgescu se află într-o perioadă de tăcere. În contextul alegerilor prezidențiale, însă, numele său este vehiculat în continuare prin încercările lui Victor Ponta și ale lui...

"Le-aș crește vârsta de pensionare la 65 de ani". Atac dur la magistrații din România. "Ai investit în ei ca stat și te lasă baltă la 50 de ani"

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, luni, 24 martie, că, dacă ar fi după el, ar decide creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru fiecare magistrat din România, pentru că...