Rezultatele alegerilor legislative din Polonia anunță un război între palate. Se poate ajunge inclusiv la anticipate

Alianţa de trei partide de opoziţie din Polonia a câştigat suficient sprijin la alegerile de duminică pentru o majoritate parlamentară, conform rezultatelor oficiale, deschizând calea pentru o posibilă schimbare a peisajului politic după opt ani sub conducerea partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS).

Rezultatul final al alegerilor, anunţat, ieri, 16 octombrie, la Varşovia, a confirmat că formaţiunea PiS a premierului Mateusz Morawiecki s-a plasat pe prima poziţie, cu 35,38% din voturi, în timp ce Coaliţia Civică (PO), liberală şi de opoziţie, a fostului premier Donald Tusk, a ieşit pe locul al doilea, cu 30,7%.

Cu toate acestea, coaliţia lui Tusk are calea mai uşoară de a forma un guvern, intrând în coaliţie cu formaţiunea creştin-conservatoare A Treia Cale, care a obţinut 14,4%, şi cu partidul Stânga, cu 8,61%. Această alianţă ar deţine 248 de locuri în parlamentul de 460 de membri.

Morawiecki ar putea, de asemenea, să încerce să formeze o coaliţie, dar singurul său partener realist este partidul Confederaţia (de extremă dreapta), al cărui număr mic de locuri nu ar fi suficient pentru a ajuta la crearea unei majorităţi de guvernare.

Rezultatul general ar putea semnala un punct de cotitură în politica externă poloneză şi ar putea anunţa un curs mai proeuropean, precum şi o poziţie mai conciliantă faţă de vecina Poloniei, Germania.

PiS a fost în dispută constantă cu Bruxellesul şi a înfuriat Berlinul cu cereri de reparaţii pentru daunele cauzate de ocupaţia nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Următoarea mutare aparţine preşedintelui Duda

Acum toţi ochii se îndreaptă spre şeful statului polonez, Andrzej Duda. El trebuie să convoace în termen de 30 de zile prima şedinţă a noului Parlament şi să încredinţeze unui politician ales de el sarcina să formeze guvernul în răstimp de două săptămâni. Acesta trebuie apoi în termen de alte două săptămâni să obţină pentru cabinetul său votul Parlamentului. Dacă votul de încredere eşuează, iniţiativa este transferată Parlamentului, care poate alege cu majoritatea sa un candidat la funcţia de prim ministru. Procedura se poate întinde până spre sfârşitul anului.

Andrzej Duda, şeful statului, este un aliat al PiS şi a declarat deja că va desemna un reprezentant al partidului câştigător, ceea ce ar putea indica intenţia de a desemna un politician din această formaţiune - fie actualul prim-ministru, Mateusz Morawiecki, aflat la final de mandat, fie un coleg al acestuia.

Candidatul respectiv dispune de încă 14 zile de la data nominalizării pentru a cere un vot de încredere din partea parlamentului. Calendarul arată că parlamentul ar putea ajunge la vot abia la jumătatea lui decembrie.

Se poate ajunge inclusiv la alegeri anticipate

Pentru învestirea unui nou guvern este nevoie de o majoritate absolută în Seim, camera inferioară; cvorumul este de 230 de deputaţi, iar dintre aceştia numărul de susţinători ai guvernului trebuie să fie mai mare decât totalul celor împotrivă şi al abţinerilor. Dacă votul este negativ, iniţiativa revine Seimului, care are 14 zile pentru a nominaliza un alt premier. Şi acesta va trebui să obţină majoritatea absolută.

În caz de eşec al celei de-a doua tentative, va fi din nou rândul preşedintelui să propună un candidat - tot în termen de 14 zile, după care parlamentul trebuie să voteze în alte 14. La această a treia încercare, nu mai este însă nevoie de o majoritate absolută, ci doar de una simplă, iar guvernul rezultat ar putea fi minoritar.

Aceste noi etape ar putea prelungi procedura până în a doua jumătate a lui ianuarie. Dacă până atunci nu se ajunge la niciun rezultat, preşedintele ar urma să convoace alegeri anticipate.

Cu ochii pe banii UE

Mai mulţi politicieni de opoziţie i-au adresat preşedintelui apelul să încredinţeze direct unui număr de trei partide de opoziţie sarcina formării guvernului, în loc să tragă de timp, încredinţând PiS această sarcină. Dar preşedintele Duda este legat de PiS, fiindcă această formaţiune l-a desemnat în 2015 candidat la prezidenţiale. În plus, în ultimii ani, el a sprijinit făţiş politica partidului lui Kaczynski. Prin dreptul său de veto el ar putea îngreuna masiv activitatea noului guvern. Iar următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc abia în 2025.

Un viitor guvern de coaliţie condus de PO va trebui să reziste în faţa unei opoziţii foarte puternice. Tusk a anunţat în campanie că îşi propune să recucerească în primul rând mass media de stat, care au ajuns în guvernarea PiS un instrument de propagandă. În plus, el vrea să-i tragă la răspundere pe cei care au încălcat normele statului de drept. Prin asta, un conflict violent cu forţele naţional-conservatoare este dinainte programat.

„Obiectivul guvernului liberal va fi reinstaurarea statului de drept, astfel încât fondurile europene îngheţate din Mecanismul UE de Redresare şi Rezilienţă să ajungă în sfârşit în Polonia“, a declarat pentru DW Piotr Buras, expert în cadrul European Council on Foreign Relations (ECFR).

Alegerile din Polonia au stârnit un mare interes. Participarea la urne a fost de 72,9 la sută - o valoare-record în istoria Poloniei, de la schimbarea democratică din urmă cu 34 de ani. În iunie 1989, când polonezii au fost chemaţi la referendum pentru a decide sfârşitul regimului comunist, participarea a fost de 62,7 la sută.

Polonia le-a pus gând rău fugarilor ucraineni. Varșovia vrea să-i repatrieze pe bărbaţii care pot fi trimiși pe front VIDEO

Polonia anunță că este pregătită să ajute Ucraina să aducă înapoi bărbaţii aflați la vârsta la care pot lupta şi au fugit de război. Decizia a fost luată după ce diplomaţia...

Livrări americane pentru Ucraina prin Germania și Polonia

Pentagonul a pregătit de luni de zile pachete de arme și muniții pentru Ucraina. Sunt disponibile livrări prin Polonia și prin centrele logistice ale armatei americane din Germania. Acum...