Primarul-violator din comuna Ștefăneștii de Jos se pretinde a fi lipsit de discernământ. Avocați: „Nu are reprezentarea situației juridice în care se află” - MOTIVARE

Fostul primar PNL din comuna Ștefăneștii de Jos – edilul care a fost trimis în judecată pentru viol asupra unei minore de 13 ani – a trecut de la susținerea că dosarul este „unul politic” la cea potrivit căreia n-ar avea discernământ pentru a fi judecat pentru faptele sale. Ionel Robert Ștefan susține că urmează „un tratament agresiv” cu antipsihotice, că nu se poate exprima coerent și că n-are „reprezentarea situației juridice în care se găsește”.

Tribunalul București i-a admis lui Ionel Robert Ștefan, pe data de 24 mai, cererea de înlocuire a arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu, însă Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a decis ca fostul edil să stea în continuare după gratii.

Ionel Robert Ștefan este judecat sub acuzața de viol într-un dosar de trafic de minori pe rolul Tribunalului București, al 5-lea termen de judecată urmând a se desfășura pe data de 21 iunie. Alături de fostul edil sunt judecate persoanele care au trafict o minoră, pe care au șantajat-o și au obligat-o să întrețină relații sexuale încă de la vârsta de 12 ani.

Mai exact, Ionel Robert Ștefan este judecat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 218 alin. 1 (violul – n.r.) şi alin. 3 lit. c (când victima nu a împlinit 16 ani – n.r.) şi f (fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună – n.r.) din Codul penal, pentru care pedeapsa poate ajunge până la 12 ani de închisoare.

Anul trecut, primarul-violator cerea să fie eliberat în pușcărie pe motiv că dosarul DIICOT este unul „fabricat politic”.

Ziare.com a consultat decizia Curții de Apel București din data de 3 februarie, în urma căreia judecătorii au constatat legalitatea rechizitoriului DIICOT și a dispus începerea judecății.

Din documentul citat reiese că fostul primar acuzat de viol și ceilalți traficanți de minori au invocat o serie întreagă de argumente pentru a-i convinge pe judecători să restituie dosarul la parchet.

În ceea ce îl privește pe Ionel Robert Ștefan, avocații acestuia au arătat că actul de trimitere în judecată nu îndeplineşte cerințele legale în sensul în care faptele reţinute în sarcina acestuia sunt prezentate de o manieră ambiguă, încadrarea juridică nu are nicio legătură cu situaţia de fapt descrisă și, prin urmare, instanţa se află în imposibilitate de a trece la judecată.

Cum a încercat să scape de acuzații primarul-violator

Iată ce au susținut avocații primarului-violator în susținerea cererii de restituire a dosarului la DIICOT:

• „Acesta (Ionel Robert Ștefan – n.r.) a mai solicitat să se constate că probatoriile administrate au fost obţinute în mod nelegal, fiind valorificate cu titlu de probe certe înregistrări cu caracter privat, identificate pe terminalele mobile ale inculpaţilor şi martorilor, trimiterea in judecată a inculpaţilor a avut în vedere preponderant rezultatele unui raport de analiză comportamentală şi psiho-emoţională efectuat fără examinarea directă a persoanei vătămate, iar în legătură cu el, nu există certitudinea faptului că acesta prezintă starea de discernământ cerută de lege pentru a răspunde penal în legătură cu acuzaţiile ce-i sunt aduse, nu are reprezentarea situaţiei juridice în care se găseşte şi nu se poate exprima coerent referitor la propria situaţie.
• Inculpatul a susținut că trimiterea sa în judecată s-a dispus în condițiile în care nu este clarificată împrejurarea dacă are discernământul păstrat la momentul trimiterii în judecată, având în vedere că se afla de mai multe luni în evidența unor spitale de psihiatrie, urmând un tratament agresiv cu neuroleptice (n.r. – antipsihotice).
• Un prin motiv de contestaţie se referă la neregularitatea sesizării instanţei prin rechizitoriul din 31.05.2022 emis în dosarul nr. 3697/DP/2021.
• Inculpatul a arătat că prezentul rechizitoriului nu îndeplineşte aceste cerinţe ci se rezumă la o reproducere a declaraţiilor date in cursul urmăririi penale, deşi toate aceste mijloace de probă se află depuse la dosarul cauzei, iar rechizitoriul nu trebuie să reprezinte decât cel mult o sinteză a acestor mijloace de probă, din care să fie extrase concluzii în legătură cu existenţa faptelor imputate inculpatului, referiri la săvârşirea infracţiunilor în forma de vinovăţie cerute de lege şi producerea rezultatului socialmente periculos.
• Cu privire la învinuirea de viol, a solicitat a se constata că organele de urmărire penală au ajuns la concluzia că el a săvârşit (infracţiunea – n.r.) la mult timp după începerea cercetărilor în prezentul dosar, mai precis prin dispunerea ordonanţei de schimbare a încadrării juridice din 31.01.2022.
• Inculpatul a arătat că un prim aspect de neregularitate a rechizitoriului provine din faptul că nu s-a putut stabili dincolo de orice dubiu că între inculpat şi persoana vătămată s-au consumat unul, două sau mai multe acte sexuale, în condiţiile în care asupra victimei au fost exercitate presiuni psihologice enorme pe întreg parcursul urmăririi penale, pentru ca aceasta să relateze că dintre bărbaţii cu care a avut relaţii intime se află şi primarul comunei Ştefăneştii de Jos.
• Numele lui nu a fost menţionat de minoră în nicio împrejurare până la momentul în care aceasta a fost supusă unui veritabil interogatoriu de către martorul denunţător (tatăl victimei - n.r.) care, astfel cum arătam anterior, a preluat pe cont propriu investigarea cazului şi deşi susţine că proteja interesul fetiţei, profitând de vulnerabilitatea acesteia, în condiţiile în care abia dăduse naştere unui copil cu câteva luni în urmă şi se afla în prezenţa părinţilor, având ea însăşi vârsta de 14 ani, elemente care generau în mod evident o stare de presiune şi tensiune psiho-emoţională, a fost obligată practic de către martorul (denunțător -n.r.) să declare că a avut relaţii intime cu primarul şi că a primit de la acesta o sumă de bani.
• A arătat că se poate constatat din cuprinsul dialogului că minora este extrem de ezitantă în legătură cu această împrejurare, afirmă că a avut o singură întâlnire intima cu primarul, deşi martorul (denunțător – n.r.) insistă că au avut loc 2 astfel de întâlniri, obligând-o practic pe (victimă – n.r.) să declare altceva decât s-a petrecut în realitate.
• De asemenea, a arătat inculpatul, deşi minora nu face nicio afirmaţie legată de primirea unei sume de bani, tot la insistenţele martorului (denunțător – n.r.) aceasta afirmă la un moment dat că ar fi primit 100 lei de la el, deşi rechizitoriul reţine că ar fi primit 250 lei din care 100 lei ar fi fost oprită de (unul dintre inculpați – n.r.), acesta fiind folosul material injust în legătură cu comiterea infracţiunea de trafic de persoane.
• A mai arătat că o analiză chiar succintă a declaraţiilor date de persoana vătămată, relevă faptul că nici aceasta nu a făcut referire la persoana el în primele declaraţii, deşi audierile au avut loc în prezenţa mamei, a reprezentanţilor DGASPC, a avocatului din oficiu, prin urmare, persoane care erau favorabile persoanei vătămate şi în niciun caz nu se punea problema să exercite presiuni asupra acesteia sau să o intimideze (declarația din 13.08.2019).
• Chiar martorul (denunțător – n.r.), tatăl minorei, a relatat la 4.06.2020 că nu deţine niciun fel de informaţii în legătură cu raporturi sexuale pe care fiica lui să le fi întreţinut cu primarul comunei Ştefăneşti şi face referiri exclusiv la (…) despre care afirmă că venea frecvent în locuinţa lor dar nu a avut niciodată suspiciuni cu privire la eventuale relaţii sexuale pe care le-ar fi întreţinut.
• Inculpatul a mai arătat că este evident faptul că iniţiativa de a introduce în peisajul infracţional o persoană cu notorietate a aparţinut martorului denunțător (…) a cărui aversitate cu el este de notorietate întrucât în perioada campaniei electorale din anul 2020 acesta a susţinut făţiş un contracandidat al său.
• Organele de urmărire penală susţin că, inclusiv potrivit raportului de expertiză psihologică (…) că minora este influenţabilă, fiind dominată de sentimente de ruşine şi teamă, nu se regăseşte nicio referire la faptul că astfel de influenţe ar fi putut fi exercitate de martorul denunţător (tatăl victimei – n.r.).
• Inculpatul a mai arătat că este de asemenea lăsată neexplicată împrejurarea că deşi se presupune că a violat-o pe minoră, la finalul primei întâlniri, (acesta – n.r.) i-ar fi oferit acesteia o sumă de bani, al cărei cuantum nu a fost nici până în prezent lămurit şi cum se poate corela din punct de vedere logico-juridic aspectul legat de constrângere, indisolubil legat de infracţiunea de viol, cu conduita sa în cele 30 minute în care se presupune că s-a aflat împreună cu minora şi în care aceasta nu a acuzat că ar fi fost agresată în vreun mod şi oferirea în final a unei sume de bani.
• Inculpatul a considerat că toate aceste aspecte ţin de legala sesizare a instanţei cu o infracţiune despre care rechizitoriul nu conţine o descriere clară şi care a fost stabilită în modalitatea probatorie expusă anterior.
• Cu privire la infracțiunea de lovire şi influenţarea declaraţiilor, comise asupra martorului denunţător în ziua de 27.12.2019, rechizitoriul se limitează la prezentarea unei situaţii de fapt care nu are în mod evident nicio legătură cu intenţia lui de a-l determina pe martorul (denunțător – n.r.) să revină asupra denunţului sau să-şi modifice poziţia procesuală, conflictul dintre cei doi fiind declanşat în mod spontan, de către (denunțător – n.r.), care văzându-l pe el în magazin, a început să-l agreseze iniţial verbal, adresându-i cuvinte de genul violatorule, şi pedofilule, iar ulterior, apropiindu-se ameninţător de el şi încercând să-l îmbrâncească.
• Astfel, inculpatul a arătat că rezultă de aici că niciuna dintre cele 3 infracţiuni reţinute în sarcina sa nu este descrisă de o manieră coerentă astfel încât să permită începerea judecăţii, iar lui să-i fi acordată posibilitatea de a se apăra eficient în legătură cu învinuirile ce-i sunt aduse. Unicul remediul procedural faţă de această situaţie, este restituirea dosarului la procuror în vederea refacerii actului de sesizare”, se arată în documentul citat.

Pe data de 3 februarie 2023, Curtea de Apel București a costatat că soluția instanței ierarhic inferioare este legală și temeinică și a dispus începerea judecății.

Victimă a traficanților de persoane încă de la 12 ani

Prin rechizitoriul din data de 31.05.2022, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 8 inculpați (printre care și primarul Ionel Robert Ștefan), 7 dintre aceștia în stare de arest preventiv și unul în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, viol, loviri și alte violențe, influențarea declarațiilor și deținere de droguri de risc pentru consum propriu.

„În cauză s-a reținut faptul că, la sfârșitul anului 2017, profitând de starea de vădită vulnerabilitate generată de vârsta fragedă și lipsa educației, prin crearea aparenței unei relații sentimentale (metoda „Loverboy”), unul dintre inculpați a recrutat în vederea exploatării sexuale o persoană vătămată (la acel moment în vârstă de 12 ani). Acesta a întreținut relații sexuale cu persoana vătămată și, ulterior, a amenințat-o cu divulgarea celor întâmplate părinților acesteia. De asemenea, inculpatul a exercitat acte de violență asupra persoanei vătămate, pentru a o determina să facă tot ceea îi solicita (de exemplu, să se întâlnească cu inculpatul doar la solicitarea lui, să nu declare organelor de poliție adevărul după ce a rămas însărcinată, să-și mintă părinții cu privire la relația lor)”, transmitea DIICOT într-un comunicat de presă.

Bătută și șantajată cu înregistrări video

Persoana vătămată a fost constrânsă de către primul inculpat, prin utilizarea de amenințări și acte de violență, să întrețină relații sexuale cu alți doi bărbați.

• „În cursul lunii iunie 2018, după ce persoana vătămată a fost înregistrată audio-video în timp ce recunoștea că și-a început viața sexuală, un alt inculpat a recrutat aceeași persoană vătămată (în vârstă de 13 ani) în vederea exploatării sexuale.
• În acest scop, aceasta a fost atrasă în locuința folosită de inculpat sub diferite pretexte (desfășurarea unor activități de menaj contracost, organizarea unei petreceri sau vânzarea de obiecte vestimentare).
• Prin amenințări cu divulgarea către părinți a conținutul înregistrărilor audio-video și prin întrebuințarea de violențe, inculpatul a constrâns persoana vătămată să întrețină relații sexuale cu alți doi inculpați”, rețin procurorii.

Potrivit DIICOT, în vederea îngreunării anchetei penale și împiedicării tragerii la răspundere penala a autorilor, suspecții au întreprins demersuri constând în influențarea declarațiilor persoanei vătămate în fața organelor judiciare prin oferirea de foloase patrimoniale și exercitarea de amenințări asupra familiei minorei, pentru ca persoana vătămată să dea declarații mincinoase cu privire la identitatea adevăraților autori ai infracțiunii de viol.

„De asemenea, doi dintre suspecți au exercitat în mod repetat acte de violență asupra martorului denunțător (ce au necesitat 3-4 zile, respectiv 11-12 zile de îngrijiri medicale) în scopul împiedicării sesizării organelor judiciare, pentru ca acesta să nu dea declarații și să nu prezinte probe în cauza penală”, mai arată procurorii.

O femeie din Constanța și-a violat fiica minoră timp de 4 ani. La abuz participa și partenerul ei

O femeie de 31 de ani din judeţul Constanţa este cercetată, după ce a întreţinut relaţii sexuale cu fiica sa de 13 ani, împotriva voinţei sale, iar aceste fapte au avut loc în ultimii...

Un mare oraș din Italia vrea să interzică înghețata și pizza după miezul nopții. Care este motivul deciziei controversate

Un oraș italian este gata să interzică gustările de la miezul nopții, printre acestea: înghețata și pizza. Autoritățile propun chiar o nouă lege pentru a interzice aceste plăceri. Dacă...