Judecătoarea care i-a dat dreptate lui Puiu Popoviciu la "Ferma Băneasa": aceeași care l-a scăpat pe Nicolae Ciucă de plagiat

Judecătoarea Ionela Tudor, de la Curtea de Apel București, cea care a suspendat analiza tezei de doctorat a fostului premier Nicolae Ciucă invocând nevoia de „stabilitate politică”, este același magistrat care i-a dat câștig de cauză lui Puiu Popoviciu cu privire la regimul privat al terenurilor Universității de Agronomie. Judecătoarea a anulat HG nr. 517/1999 şi HG nr. 776/1999, singurele acte normative care includeau Ferma Băneasa în patrimoniul statului român.

În paralel cu cererea de revizuire a condamnării de 7 ani din penal, Puiu Popoviciu s-a îndreptat împotriva statului român în contencios administrativ, unde a cerut anularea a două Hotărâri de Guvern din 1999, care introduceau în patrimoniul statului terenurile Fermei Băneasa, din administrarea Universității de Studii Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV).

În penal, apărarea lui Puiu Popoviciu a reușit pe 26 mai 2023 să obțină revizuirea deciziei definitive de condamnare, făcând referire la un document nou, necunoscut instanțelor de judecată la data pronunțării pedepsei, care ar demonstra că terenurile UASMV nu erau în proprietatea statului, ci a Universității.

Hotărârea a fost pronunțată de magistratul Adriana Pencea, una dintre judecătoarele care, pe vremea când lucra la Tribunalul Giurgiu, a dispus eliberarea lui Liviu Dragnea.

În contencios administrativ, cererea lui Puiu Popoviciu de anulare a hotărârilor de guvern care arătau că terenurile Fermei Băneasa sunt în proproietatea statului a ajuns pe masa judecătoarei Ionela Tudor care în anul 2022, l-a scăpat pe Nicolae Ciucă de dosarul plagiat.

Invocând că „în contextul politic actual” țara are „nevoie de stabilitate”, judecătoarea Ionela Tudor a suspendat trei adrese de învestire a CNATDCU cu verificarea tezei de doctorat a fostului primului ministru, susceptibilă a fi plagiată.

Pe data de 20.06.2023, judecătoarea Ionela Tudor i-a dat dreptate lui Puiu Popoviciu și a anulat cele două HG din 1999 în care terenurile UASMV, inclusiv cele 224 de hectare ale Fermei Băneasa, figurau a fi în proprietatea statului.

Hotărârea judecătoarei Ionela Tudor nu este definitivă, urmând a fi analizată pe rolul Înaltei Curți pe data de 04.04.2024.

Cum a convins-o Puiu Popoviciu pe judecătoarea lui Nicolae Ciucă

Ziare.com a consultat motivarea hotărârii semnată de judecătoarea Ionela Tudor pe data de 20.06.2023, pentru a vedea cum au avut loc dezbaterile cu privire la regimul terenului de 224 de hectare pe care Puiu Popoviciu l-a luat de la USAMV.

Avocații lui Puiu Popoviciu au arătat în fața instanței că terenul Fermei Băneasa a aparținut statului în două perioade distincte de timp:

• Între anii 1918-1920 când, după exproprierea sa din moșia Bibescu, terenul Fermei Băneasa a intrat în proprietatea statului și a rămas cu acest statut până în anul 1920 când a fost predat Școlii Centrale de Agricultura de la Herăstrău prin Procesul verbal încheiat în 28 iunie 1920 între școală și Direcția Cadastru a Casei Centrale a Cooperației și Împroprietăririi ce aparținea statului român și a trecut în proprietatea școlii, aparținând astfel domeniului privat, respectiv precursorului USAMV București,
• Între anii 1948-1973 când, urmare a Decretului nr. 266/1948, toate bunurile mobile si imobile aparținând instituțiilor de învățământ de orice grad au fost naționalizate, trecând în proprietatea statului român.

Însă, odată cu apariția decretului nr. 691/1973, care a abrogat, între altele, și Decretul de naționalizare nr. 266/1948, terenul Fermei Băneasa a revenit de drept în proprietatea/patrimoniul precursoarei USAMV București de astăzi, denumită atunci Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București.

Terenul Fermei Băneasa a aparținut domeniului privat, respectiv precursoarelor USAMV București de astăzi, în următoarele perioade de timp:

• Între anii 1920-1948, când a făcut parte nemijlocit din patrimoniul Academiei de Înalte Studii Agronomice din București;
• Din anul 1918 și până în anul 1929 (în baza Procesului verbal de predare-primire din 28 iunie 1920)
• Din anul 1929 și până în anul 1948 (în baza titlului Decret Regal nr. 2476/1929 pentru promulgarea Legii de înființare a academiilor de înalte studii agronomice de la București și Cluj), care a înzestrat Academia de Înalte Studii Agronomice din București inclusiv cu Ferma experimentală Băneasa,
• Între anii 1973-până în prezent.

În consecință, terenul în discuție se afla la 01.01.1990 în proprietatea USAMV București, nicidecum în proprietatea statului, au arătat avocații lui Puiu Popoviciu.

HG din 1999, singurele care îl includ terenurile în patrimoniul statului

Judecătoarea Ionela Tudor i-a admis lui Puiu Popoviciu cererea de anulare a HG nr. 517/1999 şi HG nr. 776/1999, despre care a constatat că sunt „singurele acte normative care îl includ în patrimoniul statului” terenurile Fermei Băneasa, dar ar fi fost greșit întocmite.

• „Prealabil, Curtea precizează că prin Legea nr. 2746/02.08.1929 Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău şi Academia de Agricultură de la Cluj au fost transformate în Academii de Înalte Studii Agronomice.
• Potrivit art. 25 din actul normativ menţionat anterior,
• (1) „Întreg inventarul, toate clădirile și toate terenurile aflate azi în folosința Şcoalei superioare de agricultură de la Herăstrău-București şi Academiei de Agricultură de la Cluj, precum și înzestrările noui prevăzute în această lege, trec în deplină proprietate Academiilor de Înalte Studii Agronomice
• (2) Terenurile şi clădirile afectate Academiilor de Înalte Studii Agronomice nu se vor putea înstrăina nici în total nici în parte, pentru oricare destinație ar fi” .
• Totodată, Curtea reţine că potrivit art. 14 lit b), în conţinutul întregului inventar de clădiri şi terenuri asupra cărora s-a instituit dreptul de proprietate al Academiei de la Bucureşti, a fost cuprinsă şi Ferma experimentală Băneasa.
• Prin Legea nr. 386/1942 Academia de Înalte Studii Agronomice de la București a trecut în subordinea Politehnicii din București sub denumirea de Facultatea de Agronomie. Potrivit dispoziţiilor art. 159 din acest act normativ, „Facultățile de agronomie posedă în plină proprietate bunurile imobiliare de orice fel, cu inventarele respective cu care au fost înzestrate până în prezent sau cu care vor fi înzestrate în viitor”.
• Prin Legea nr. 386/1942 s-a confirmat faptul că dreptul de proprietate asupra bunurilor facultăţilor de agronomie rămâne în patrimoniul acestora, fiind eliminată doar interdicţia de înstrăinare a acestor bunuri, interdicţie prevăzută de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 2746/1929 privind înfiinţarea Academiilor de Înalte Studii Agronomice.
• Odată cu intrarea în vigoare a Decretului nr. 266/25.09.1948, dreptul de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor Fermei Băneasa a trecut în favoarea statului român, acest act normativ întrerupând exercitarea dreptului de proprietate de către Facultatea de Agronomie Bucureşti (actuala USMV Bucureşti): „Bunurile mobile şi imobile folosite cu orice titlu de instituţiile şcolare de orice grad şi categorie precum și ale oricăror instituții culturale şi științifice administrate sau dependente de Ministerul Învățământului Public, sunt proprietatea Statului şi sunt date în folosinţă Ministerului Învăţământului Public”.
• Ulterior, prin Decretul nr. 691/28.12.1973 (aprobat prin Legea nr. 22/1974), s-a stabilit că Decretul nr. 266, publicat în M.Of. nr. 224/27.09.1948, pentru organizarea Ministerului Învăţământului Public „este şi rămâne abrogat”.
• Prin abrogarea Decretului nr. 233/1948, terenul Fermei Băneasa a revenit în patrimoniul Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti (actuala USAMV Bucureşti).
• După anul 1990, s-a reglementat situaţia juridică a bunurilor care au fost preluate abuziv/naţionalizate în perioada comunistă, acordându-se posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor şi instituţiilor asupra acestor bunuri.
• Dispoziţiile din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (…) au ca premisă absolută apartenenţa bunului la proprietatea statului şi, mai mult, intrarea acestuia în patrimoniu trebuie să fi avut loc conform dispoziţiilor legale în vigoare în perioada regimului comunist.
• Aşadar, pentru ca un teren destinat cercetării şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi a animalelor de rasă să aparţină domeniului public trebuie să fie proprietate de stat, adică să fi intrat în patrimoniul statului înainte de anul 1990, printr-un act emis în conformitate cu dispoziţiile legilor în vigoare la acea epocă.
• Or, luând în considerare cadrul legislativ existent anterior elaborării Legii nr.18/1991, până la acest moment al analizei, Curtea nu a identificat un act normativ care să confirme dreptul pârâtului asupra terenului în litigiu.
• Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 84/1995, universităţile de stat au dobândit calitatea de proprietar al terenurilor şi clădirilor care constituiau baza materială, iar majoritatea dintre ele au început demersurile pentru intabularea acestui drept.
• Prin prevederile Legii nr. 213/1998 s-a făcut distincţia între domeniul public şi domeniul privat, respectiv între bunurile care aparţin proprietăţii publice a statului/unităţilor administrativ-teritoriale şi cele care intră în proprietatea privată a statului/unităţilor administrativteritoriale.
• La data de 09.07.1999, în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea nr.517/1999 privind delimitarea suprafeţelor de teren strict necesare pentru cercetarea şi producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasă şi trecerea terenurilor destinate producţiei, aflate în administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, în domeniul privat al statului.
• Potrivit art. 1 din actul normativ menţionat anterior, aparţin domeniului public al statului suprafeţele de teren strict necesare pentru cercetarea şi producerea de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de rasă şi cele destinate producţiei, delimitate potrivit anexei nr 1, precum şi terenurile proprietate de stat folosite de unităţile de învăţământ cu profil agricol, prevăzute în anexa nr 2. La poziţia nr. 120 din anexa nr. 2, s-a prevăzut apartenenţa la domeniul public a terenulu în suprafaţă de 217,04 ha folosit de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
• În vederea organizării şi aplicării inventarului prevăzut de Legea nr. 213/1998, la data de 15.11.2000, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, HG nr. 1045/2000.
• A fost întocmită anexa la HG nr.1045/2000 care conţine bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea acestuia şi care constituie inventarul cerut de dispoziţiile Legii nr. 213/1998.
• Analizând bunurile cuprinse în anexa la inventarul întocmit în temeiul HG nr. 1045/2000, Curtea subliniază că imobilul constând în teren cu suprafaţă de 224,65 ha, situat pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44, sector 1 Bucureşti nu se regăseşte în conţinutul acestui act normativ.
• Verificând situaţia juridică a imobilului în discuţie, Curtea constată că până la acest moment, singurele acte normative care îl includ în patrimoniul statului sunt H.G. nr. 517/1999 şi H.G. nr. 776/1999 privind modificarea şi completarea HG nr. 517/1999.
• H.G. nr. 517/1999 nu poate constitui temei pentru includerea bunului în patrimoniul statului, întrucât acest act nu era apt să transfere proprietatea, ci doar să reglementeze regimul juridic al unor bunuri care preexistau în patrimoniul statului.
• Reiterând precizările anterioare, în cauză nu s-a probat preexistenţa imobilului în patrimoniul statului, nici în inventarul prevăzut de Legea nr. 213/1998 şi nici în actele normative anterioare.
• În cauza dedusă judecăţii, prin Decretul nr. 691/28.12.1973 a fost abrogat Decretul nr. 266, publicat în M.Of. nr. 224/27.09.1948, care a stabilit dreptul de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor Fermei Băneasa în favoarea statului român.
• Prin urmare, având în vedere că începând cu data de 28.12.1973, terenul în discuţie nu mai făcea parte din domeniul public al statului, HG nr. 517/1999 nu poate constitui un temei pentru includerea bunului în patrimoniul statului întrucât acest act normativ nu este apt să transfere proprietatea, ci doar reglementează regimul juridic al unor bunuri care preexistau în patrimoniul statului.
• Or, având în vedere că la data emiterii hotărârii de guvern, terenul în discuţie nu se afla în patrimoniul statului, Curtea constată că în mod greşit acesta a fost prevăzut în anexa nr. 2 din cadrul HG 517/1999 poziţia 120, ca aparţinând domeniului public”, arată în motivare judecătoarea Ionela Tudor.

Condamnarea, fuga și extădarea ratată a lui Puiu Popoviciu

Pe data de 23 iunie 2016, Puiu Popoviciu a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare de către judecătorul Ioan Tudoran Corneliu Bogdan de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) Bucureşti, pentru un teren de 224 hectare.

Omul de afaceri și ceilalți inculpați din dosar au făcut apel la Înalta Curte de Casație și Justiție.

La ICCJ, pe 3 august 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani închisoare în dosarul „Băneasa”.

În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi:

• Cornel Şerban (fostul şef DGIPI) - 2 ani şi 6 luni cu executare,
• Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV Bucureşti) - 6 ani de închisoare cu executare,
• Petru Pitcovici (fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI) - 2 ani cu suspendare,
• Ştefan Diaconescu - 5 ani cu executare
• Andrei Mihai Bejenaru - 6 ani cu executare.

Puiu Popoviciu a părăsit România înainte ca Instanţa supremă să dea sentinţa în acest dosar, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române nu au reușit să îl repatrieze.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul terenurilor din Băneasa

Potrivit DNA, în perioada 2000 - 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 de hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti - Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, susţineau procurorii.

Conform DNA, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu în urma acestei asocieri, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare.

„Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha, a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spuneau procurorii.

Singura metodă prin care judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu se poate retrage din dosar. Avocat: „E o presupunere”

Procesul lui Vlad Pascu va continua cu aceeași judecătoare, joi, 9 mai, la Judecătoria Mangalia. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins suspendarea Ancuței Popoviciu, cerere...

Ministra Justiției, nemulțumiri legate de dosarul accidentului de la 2 mai: ”Nu poţi să te faci că nu există controverse şi semne de întrebare” VIDEO

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat joi, 25 aprilie, că nu poţi să te faci că nu există controverse şi semne de întrebare cu privire la procedura care s-a desfăşurat în dosarul...