Prizonieri ai Kremlinului. Cine sunt ucrainenii răpiți și ascunși în cea mai temută închisoare a FSB din Moscova?

De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a reținut mii de civili și a capturat mii de militari. I-a plasat pe unii dintre ei în cel mai temut centru de detenție din Rusia - „Lefortovo”. Publicația ucraineană Focus a aflat cine sunt și de ce îi se ascunde Kremlinul în închisoarea serviciilor secrete FSB din Moscova.

La un moment dat, comandanții regimentului „Azov”, între timp eliberați prin schimb de prizonieri, se aflau în arestul preventiv „Lefortovo”. Acolo sunt reținuți și locuitori din Herson, Berdiansk și Melitopol, acuzați de terorism. Procesele lor au loc cu ușile închise.

Konstantin Reznik este un antreprenor privat din Herson. Înainte de invazia pe scară largă, el se ocupa de construcții, nu a avut legătură cu armata, a servit în armată doar în timpul URSS.

Reznik, ca și familia sa, s-a trezit sub ocupație încă din primele zile ale invaziei pe scară largă.

"Erau foarte mulți militari și echipamente. Rușii au înființat puncte de control. Verificau telefoanele, în căutarea unor informații. I-au oprit pe toți cei sub 50 de ani, ceilalți au fost opriți selectiv. Unii au fost reținuți pentru o zi, alții pentru o săptămână, iar alții au dispărut cu totul. Nu exista nicio logică. Era doar teroare. I-am evitat pe ruși, am trecut de cealaltă parte a străzii, am încercat să nu-i privim în ochi. Mi se pare că rușilor le era mai frică de noi, civilii, decât de militari", povestește Tatiana Reznik, soția lui Konstantin, pentru Focus.

Soțul ei a fost răpit de ruși undeva pe strada Herson pe 21 iulie 2022.

"Mai târziu, a fost adus acasă cu un microbuz. Mașina nu avea niciun marcaj. Au intrat în casă și l-au adus pe Kostiantin înăuntru. Nu a fost încătușat. I-am rugat să se prezinte, iar ei m-au întrebat cum mă cheamă, dar nu l-au spus ei înșiși".

Au început să percheziționeze camerele. După cum a înțeles soția sa, căutau telefoane și caiete, iar în ele - numărul de telefon al cuiva din teritoriile controlate de Ucraina. Dar fără succes, așa că au decis să confiște echipamentul.

"Am coborât în garaj. Kostia avea acolo agende pe care le ținea. S-au uitat și ei prin ele. Nu știu dacă au găsit ceva. Aveau nevoie de un fel de telefon. Apoi l-au luat pe soțul meu și nu l-am mai văzut", adaugă Tatiana.

Rudele au așteptat o săptămână, apoi s-au adresat autorităților de ocupație, au căutat singure în subsoluri, pentru că la acel moment știau deja că acolo erau ținuți civili.

Mai târziu, Tatiana a văzut știrea că Kostiantin și alți doi locuitori din Herson fuseseră reținuți de ruși. O înregistrare video difuzată de ruși îi arăta pe bărbați reținuți undeva în aer liber, lângă un râu, cu fețele în pământ. Aceștia susțineau că voiau să arunce în aer o mașină, probabil cu ocupanții.

"Omul are 60 de ani, nu este la vârsta la care să arunce în aer ceva", spune Reznik.

Într-adevăr, soțul Tatianei a fost ținut inițial în subsolurile centrului de detenție preventivă și în clădirea Ministerului Afacerilor Interne. După cum a aflat familia după de-ocuparea orașului Herson, aceste spații au fost folosite ca camere de tortură.

În octombrie 2022, un avocat din Simferopol a sunat-o pe Tatiana Reznik. Vocea unei femei a anunțat în rusă că nouă persoane din Herson se confruntă cu un caz, toți sunt acuzați de terorism internațional în temeiul articolului 361 din Codul penal al Federației Ruse și a avut deja o ședință de judecată, în urma căreia au fost plasați în centrul de arest preventiv. Apoi vor fi transportați la Moscova.

"A doua zi, am vrut să-i dau pachetul soțului meu, pentru că fusese reținut vara, fără haine călduroase și medicamente, și am sunat, dar s-a dovedit că Kostia fusese deja dus la Moscova", spune soția sa.

Astfel, potrivit familiei, Konstantin Reznik a ajuns la 12 octombrie 2022 în centrul de detenție Lefortovo din Moscova.

"A mai fost un videoclip la Moscova, erau o mulțime de oameni ca el. Le-au arătat pașapoartele, cum au fost urcați într-un microbuz și luați. Sincer să fiu, nu l-am recunoscut pe bărbatul din acel videoclip și nici copiii nu l-au recunoscut. Era o persoană complet diferită. Era slab, înfricoșat și torturat. Toți arătau la fel", spune Tatiana.

După cum s-a dovedit, voluntarul Crucii Roșii Iuriy Kaiov, un manager de vânzări pentru aparate de uz casnic, instalații sanitare și mobilă, Serhi Ofitser, un fermier și fost soldat al Forțelor Armate Ucrainene, Serhi Kovalski, un manager de vânzări, Serhi Kabakov, un fost soldat al Forțelor Armate Ucrainene, Denis Lialka, un mecanic auto, Serhi Heidt, un fost șef al departamentului de transport al consiliului municipal din Herson, Oleh Bohdanov, și un fost angajat al biroului vamal din Herson, Iuri Tavojnianski, se aflau în Lefortovo împreună cu Reznikov. Aproape toți aceștia, precum și familiile lor, nu se cunoșteau înainte de a fi reținuți.

Celula femeilor

Ianina Akulova, în vârstă de 35 de ani, locuia împreună cu soțul ei și cei doi copii în Melitopol, regiunea Zapoojie. Acest oraș a intrat rapid sub ocupație în februarie 2022. Familia Akulov a rămas acolo până când copiii au fost forțați să meargă la o școală rusă. Apoi, Ianina i-a dus la casa mamei sale și s-a întors în oraș.

Armata rusă a oprit-o la un punct de control în octombrie 2022 și a reținut-o. Pentru o lungă perioadă de timp, familia nu a știut unde se afla femeia. Mai târziu s-a dovedit că se afla la Moscova, în Lefortovo.

Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, Akulova scrie scrisori familiei sale, în care descrie deteriorarea sănătății sale din cauza condițiilor de detenție și a bătăilor.

Akulova, ca și alți locuitori din Herson, a fost acuzată de ruși de terorism.

Împreună cu Akulova, în celulă se află cel puțin alte trei femei, cetățeni ai Ucrainei.

Una dintre ele este de etnie tătară din Crimeea, Lenie Umerova, care s-a mutat la Kiev după ocuparea Crimeei, a studiat la un institut politehnic și a lucrat pentru un brand de îmbrăcăminte pentru femei. Rușii au reținut-o la granița ruso-georgiană când urma să-și viziteze tatăl bolnav prin Georgia. A fost transportată la Vladikavkaz, și arunctă după gratii timp de cinci luni, iar mai târziu transferată la „Lefortovo”. Umerova este acuzată de spionaj.

Membrii familiei celorlalte două femei nu vor să dezvăluie public numele. Ambele au fost reținute în sudul Ucrainei după începutul ocupației și sunt acuzate de infracțiuni teroriste.

Sub „protecție” rusă

Anastasia Panteleeva, șefa departamentului de documentare a ONG-ului „Inițiativa Media pentru Drepturile Omului”, spune că cei nouă cetățeni din Herson au fost ținuți în celule separate unul câte unul, în prima lună după ce au fost transferați la „Lefortovo”. Ulterior, au fost transferați în celule duble cu alți prizonieri - adesea vorbim de cetățeni ai Federației Ruse, care au fost reținuți în temeiul unor articole similare: terorism, deținere de arme. „Lefortovo“ este renumită pentru că pune presiune psihologică maximă pe deținuți. Închisoarea este controlată de facto de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, mai degrabă decât de Serviciul Federal de Penitenciare care se ocupă de sistemul corecțional al țării.

Moscova încearcă să ascundă atât numărul de cetățeni ucraineni deținuți în Rusia, cât și numele acestora.

Avocații ucraineni explică faptul că Rusia face acest lucru în mod deliberat. Civilii în timpul agresiunii armate și al ocupației sunt un grup vulnerabil. De la începutul atacului la scară largă, Rusia a susținut că îi reține pe cei care se opun așa-numitei "operațiuni militare speciale" pe care președintele rus Vladimir Putin a anunțat-o în ajunul invaziei. De fapt, autoritățile ruse i-au numit și continuă să îi numească pe civili combatanți civili, deoarece au subliniat în răspunsurile la întrebările privind civilii că aceștia sunt "reținuți în conformitate cu cerințele Convenției de la Geneva referitoare la tratamentul prizonierilor de război". Și asta în condițiile în care Convenția de la Geneva privind protecția persoanelor civile în timp de război nu permite luarea civililor ca prizonieri de război. Dimpotrivă, acest lucru este interzis.

Prin urmare, nu este surprinzător că practica generală este că, în cazurile de suspiciune asupta ucrainenilor, Rusia îi ascunde, avocații nu au voie să viziteze astfel de oameni. Unii rămân în subsoluri, centre de arest preventiv și colonii ani de zile fără proces sau anchetă. Numai după ce au fost acuzați oficial de infracțiuni – în mare parte de acte teroriste – poate fi admis un așa-zis apărător la ei.

Soția lui Konstantin Reznikov, Tatiana, confirmă că ea, ca și rudele altor deținuți cu care comunică, nu a fost informată oficial despre reținere de către autoritățile ruse, deși toți i-au contactat de nenumărate ori pe reprezentanții ei.

De asemenea, așa-zișii apărători numiți de Federația Rusă nu au intrat în contact cu toate rudele.

"Multă vreme nu a avut un avocat, iar noi facem toate cererile către autoritățile ucrainene pe cont propriu. Am încercat, de asemenea, să facem cercetări la partea rusă, la centrul de detenție. Dar nu am primit niciun răspuns din partea lor", spune Evghenia, fiica lui Konstantin Reznikov.

"Avocatul nostru din Moscova nu a luat legătura cu noi la început, așa că am căutat un altul. Sunt unii avocați care nu ne furnizează niciun document. Ei spun doar că măsura preventivă a fost prelungită", spune Tatiana Reznik.

La început, familia lui Reznik a încercat să ia legătura cu avocatul unui alt "inculpat" în acest caz, care a contactat familia, dar a primit un răspuns că "apărătorii" nu au voie să vorbească despre numărul dosarului, articolele în baza cărora sunt suspectați sau despre starea persoanei respective. Această abordare poate fi explicată nu numai prin lipsa de dorință de cooperare, ci și prin faptul că avocații din Rusia sunt supuși unor presiuni serioase, unii dintre ei fiind persecutați.

De ce rușii văd ucrainenii drept teroriști

În prezent, toate audierile de judecată împotriva tuturor civililor ucraineni au loc cu ușile închise – jurnaliștii și reprezentanții misiunilor de monitorizare nu au voie să participe la ele.

Unii sunt judecați direct la Moscova, alții sunt transportați pentru judecată la Rostov-pe-Don, unde se află Tribunalul Militar din Districtul Sud, care examinează cazurile de terorism. Acolo, la un moment dat, a fost luat în considerare cazul regizorului de film Oleg Sețsov, acuzat de terorism . Mai târziu a fost închis și în „Lefortovo”.

"Este foarte greu de urmărit cine anume a fost scos din Lefortovo și cine a fost returnat, pentru că din nou acest proces este destul de închis. Rușii îi văd pe ucraineni ca pe teroriști", spune Anastasia.

La „Lefortovo” ar fi închiși cel puțin 25 de civili din regiunile Herson și Zaporojie, precum și din Crimeea. Toți au fost reținuți după începutul războiului.

Printre ei se numără, de exemplu, așa-numiții Cinci de la Melitopol: Andrei Golubev, Igor Gorlov, Aleksander Jukov, Vladimir Zuev și Iuri Petrov. Unii dintre ei au servit recent în forțele armate ucrainene sau sunt antrenori sportivi. Rușii îi acuză, de asemenea, de pregătirea unui "act de terorism internațional". Acuzația este că aceștia se pregăteau să atace camioane cu ajutoare umanitare, ar fi umplut bara de protecție din față a unui autoturism cu explozibili care ar fi trebuit detonat la trecerea ajutoarelor umanitare.

"Viktor Iakușev un locuitor din Donețk, a fost de asemenea găsit în Lefortovo. El a fost acuzat că a călătorit din Estonia în Rusia, la Moscova, că ar fi avut arme și că plănuia să comită acte teroriste", adaugă activistul pentru drepturile omului.

El spune că nu există nicio explicație pentru motivul pentru care rușii transportă pe cineva până la Moscova. La început, ei au crezut că este din cauza gravității presupuselor infracțiuni și a posibilelor nume de profil înalt cu care sunt asociate. Dar nu este cazul.

În prezent, nu se știe dacă vreunul dintre civili a fost schimbat din „Lefortovo”. Numai comandanții care au fost capturați în timpul apărării „Azovstalului” din Mariupol au putut intra în schimb.

Recent s-a aflat că Kostiantin Reznikov și alți câțiva locuitori din Herson au fost transferați din „Lefortovo” la centrul de arest preventiv Rostov. Audierea cauzei ar trebui să înceapă la Rostov-pe-Don din 25 ianuarie.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...