Raport oficial: Ce campanii de dezinformare au dus Rusia și China pe tema COVID-19. Știrile false lansate intenționat în Occident

Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în cooperare cu Departamentul de Stat al SUA, a lansat un raport prin care arată modul în care țări precum Rusia și China au lansat ştiri false în UE, inclusiv în România, prin folosirea unor mesaje adaptate crizei generate de coronavirus.

Cele două state au încercat să slăbească instituţiile fiecărui stat din Occident prin dezinformare şi acţiuni punctuale. Realizatorii studiului publicat integral pe site-ul larics.ro vin la final și cu soluții pentru contracararea propagandei.

LARICS, în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, a lansat marţi, 21 septembrie, raportul de cercetare „STOP CORONAVIRUS DISINFORMAT. Concluzia este că pandemia a devenit o nouă scenă a confruntării strategice a Chinei și a Federației Ruse cu Occidentul. Pentru asta, cele două state, dar nu numai ele, au recurs la un arsenal hibrid, axat pe dezinformare și pe fake news.

„Raportul își propune, într-o fază inițială, să prezinte trei chestiuni: prima ține de faptul că această criză COVID-19 a arătat cu rapiditate cât de real este și ce impact social poate avea fenomenul fake news. De la state și actori de alt tip care la începutul crizei au ascuns informații, la știri pseudomedicale absurde dar și intenționate, de la campanii ale unor grupări extremiste antisistem și antivaccin la bâlbâielile strategice și de comunicare ale guvernelor diferitelor țări ale lumii, pandemia de COVID--19 a trecut fenomenul fake news prin toată gama lui de manifestări”, menționează realizatorii raportului.

În al doilea rând, raportul își propune să arate că Federația Rusă și China și-au confecționat propriul Țexcepționalism medical” recurgând la narațiuni de sănătate publică, care includ comportamente discursive și non-discursive, adică reprezentări strategice și acțiuni de PR.

Criza COVID-19 și impactul fake news

Criza COVID-19 a demonstrat cât de mare poate fi impactul social generat de fenomenul fake news. De la state și actori de alt tip care la începutul crizei au ascuns informații, la știri pseudomedicale absurde dar și intenționate, de la campanii ale unor grupări extremiste antisistem și antivaccin la bâlbâielile strategice și de comunicare ale guvernelor diferitelor țări ale lunii, pandemia de COVID- 19 a trecut fenomenul fake news prin toată gama lui de manifestări.

Autorii pornesc de la premisa că România este o țară în care încrederea în instituțiile politice, în legislativ și partide, dar și în executiv este scăzută, în timp ce populația pare să aibă ceva mai multă încredere în instituțiile de ordine publică. Acest lucru contează în condițiile în care, spun autorii, deja este evident cum susținerea publică pentru măsurile sociale antipandemie s-a erodat în toate țările Europei. Iar lipsa încrederii în autorități deschide larg și poarta pentru campaniile fake news, multe din ele, dar nu toate, pornite din Rusia și China.

Cum au afectat greșelile autorităților încrederea populației

Însă nu de fiecare dată tensiunile și eșecurile autorităților pot fi puse pe seama fake news și a acțiunilor Rusiei și Chinei. Au existat situații, inclusiv în România, când autoritățile nu au știut să comunice sau au comunicat greșit. Este și cazul campaniei #staiacasa, care a fost inițial primită cu bunăvoință de populație, însă a creat așteptări care nu au putut fi confirmate.

„Cea mai plauzibilă ipoteză este că la capătul acestui fenomen nu avem un fake news,

ci mai degrabă faptul că, într-un fel, campania de comunicare strategică #staiacasa a fost

mult defazată față de rezultatele așteptate de la cercetarea medicală.

Ca și campanie socială menită să facă lumea să accepte restricții practic fără precedent, campania #staiacasa a afirmat că nu ți se cere vreun mare efort, a minimizat repercusiunile economice și chiar a sugerat că un lockdown în martie-aprilie poate reduce drastic efectele pandemiei”, susțin autorii, care arată și că așteptările proiectate erau nerealiste. Asta în condițiile în care lumea medicală nu se aștepta ca un lockdown de o lună sau două să rezolve problemele cauzate de pandemie, iar acest lucru nu a făcut decât să permită propagarea ideii că autoritățile nu cunosc situația sau ascund adevărul.

Pe acest fond, al nemulțumirilor crescute a populației din cauza stângăciilor campaniilor de comunicare, a intervenit și mâna lungă a Moscovei și Beijingului. În acest context, una dintre cele mai abordate teme de către fake news-ul strategic a fost aceea a Uniunii Europene care este complet incapabilă să dezvolte o reacție coerentă la întreaga situație

Chiar și așa, opinia publică a continuat să arate o anumită indulgență și înțelegere față de erorile autorităților, spun autorii studiului. Acest lucru este scos în evidență și de ultimul Eurobarometru, publicat în octombrie pe site-ul Comisiei Europene.

De unde se informează românii

Și tot ei citează rezultatele unui studiu sociologic realizat anul trecut de INSCOP, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Societatea Națională de Medicina Familiei, care arată că medicul de familie este pentru două treimi din populaţie sursa principală de informaţii şi credibilitate pentru chestiuni legate de vaccinare.

Acest lucru este pozitiv, dar pune o presiune enormă pe medicii de familie în ceea ce priveşte împiedicarea atitudinilor antivaccinare şi a fakenews-urilor privind vaccinul şi vaccinarea. Următoarele surse de informaţie sunt massmedia (pentru o treime din populaţie), rudele şi prietenii, internetul şi social-media.

În acest context, medicii de familie au o responsabilitate importantă în combaterea fake news, însă nu doar ei. Asta pentru că criza coronavirusului a mutat atenția publicului de la medicii de familie la figuri centrale ale sistemelor medicale naționale și a încercat de asemenea să readucă în prim plan comunicarea unidirecțională cu cetățeanul, prin televiziune, în timpul carantinei.

În ce privește sursele de informare, cel puțin pentru publicul din România, starea de urgență și nevoia de informații oficiale a readus televizorul în prim plan. Potrivit sursei citate, 83% dintre români au urmărit în această perioadă mai degrabă la televiziunile de știri.

Acest lucru pune presiune pe comunicarea oficială de criză, pentru că orice imprecizie sau schimbare de discurs de la o lună la alta este taxată prin îndreptarea către internet și Facebook, spun autorii.

Însă populația a fost supusă și unui adevărat bombardament informațional, inclusiv oficial, dar chiar și așa publicul are propria evaluare asupra frecvenței știrilor false. Edificator este și faptul că 68% dintre români pretind că au identificat știri false despre coronavirus în această perioadă în fiecare săptămână sau chiar mai des.

Ulterior, după relaxarea din vara lui 2020, în toamna aceluiași an au reînceput gradual restricțiile. Surpriza iernii 2020-2021 este aceea că, spun autorii raportului, în toată lumea, deși vaccinul mult așteptat abia apăruse, focusul campaniilor de dezinformare s-a mutat de la contestarea virusului, la contestarea vaccinării anti-COVID.

„Inclusiv protestele desfășurate pe parcursul anului 2021 (cele din primăvară, în cazul României), capătă o puternică dimensiune antivaccin, nu doar antirestricții. Atragem atenția asupra următoarelor teme care pot fi punctate în acest context: vaccinarea înainte și după apariția noului virus; vaccinul rusesc și vaccinurile chinezești; stadiile diferite de percepție a vaccinării în interiorul pandemiei; cazul Astra-Zeneca”, arată cei de la LACRIS.

Elementul central inclusiv al narațiunilor antivaccinare în această perioadă a fost teama de efecte secundare, ideea că vaccinul e obținut prea repede, așa că ar fi nesigur, precum și lipsa de încredere în eficacitatea lui, potențată și de episodul Astra-Zeneca din primăvară.

Pericolul vine de la Moscova și Beijing

Și pe acest fond, narațiunile strategice utilizate de Federația Rusă și de China în pandemia de coronavirus au încercat să demonstreze că două sisteme autoritare cu caracteristici distincte pot fi mai reziliente în cazul unei schimbări sociale rapide decât democrația liberală. Prin acest tip de discurs atât Federația Rusă cât și China au influențat percepțiile, atât interne cât internaționale, despre propria reziliență. Și, astfel, despre presupusa superioritate a unor modele autoritare în gestionarea pandemiei de coronavirus în comparația cu democrația liberală.

„Narațiunile strategice de sănătate publică nu sunt discursuri de securitate benigne. Ele au potențial malign, pentru că securizează. Precizează deci cine e vinovat de producerea unui eveniment de securitate, cu consecința transformării respectivei entități într-o amenințare de securitate.

Apoi, narațiunile strategice legitimează. Împrumută deci credibilitate actorului securizării. Pe scurt, narațiunile strategice au o acțiune simultană. Legitimează actorul securizării și demonizează obiectul amenințării de securitate, după logica self/other. Când vine vorba de narațiunile strategice ale statelor mari, competiția devine acerbă și se reduce la a cui poveste câștigă. Adică cine cucerește mai facil sufletele și mințile a cât mai multor oameni.

În cazul narațiunilor de politică publică este vorba de o politică publică specifică, precum, de exemplu, lupta anti-corupție sau protejarea mediului înconjurător. În cazul epidemiei de coronavirus, narațiunile strategice de sănătate publică ale Chinei și ale Federației Ruse au legitimat acțiunea politico-administrativă a acestor state simultan cu stigmatizarea sau demonizarea modelului occidental de gestionare a pandemiei. Pe scurt, au căutat să confere credibilitate unui anumit model de bună guvernare, atacând simultan modelul occidental de bună guvernare”, atenționează autorii raportului.

Examinate liberal, atât Federația Rusă cât și China apar ca regimuri totalitare agresive în raport cu lumea occidentală. Totodată, există riscul ca,, atacurile” mai subtile împotriva lumii occidentale, sub forma practicilor inclusive și securizărilor de tip soft, sa treacă neobservate, la fel cum există riscul să nu fie remarcată întotdeauna logica politică din spatele acestor securizări.

„În plus, deși sunt regimuri autoritare, Federația Rusă și China au propriile particularități politice. Aceste particularități politice se reflectă și în narațiunile strategice de sănătate publică. Pentru captarea acestor nuanțe, o grilă de analiză de tipul modernităților multiple poate fi mai utilă decât una liberală. O astfel de perspectivă nu pierde din vedere caracterul autoritar și agresiv al regimurilor politice din China și Federația Rusă”, se precizează în raport.

Cum acționează Rusia - Operațiunea „From Russia with love”

Autorii mai amintesc și faptul că practicile prin care Federația Rusă și-a construit „excepționalismul medical” includ operațiunea From Russia with love, vaccinul Sputnik V și o așa-numită excelență administrativă legată de evitarea unui al doilea lockdown de Moscova.

Totodată, discursul victimizant, prin care Federația Rusă interpretează ca un nou război rece împotriva umanității neîncrederea lumii occidentale în vaccinul Sputnik V se împletește cu narațiunile dezvoltate împotriva vaccinurilor occidentale. Prin acestea rușii urmăresc să decredibilizeze tehnologia occidentală dezvoltată împotriva coronavirusului, iar astfel, să erodeze reziliența democrațiilor liberale.

Pe 22 martie 2020, armata Federației Ruse a început să livreze primele ajutoare medicale Italiei. Ajutorul a constat în doctori militari, echipamente de protecție și medicale, iar câteva zile mai târziu, pe 1 aprilie, un avion militar al Federației Ruse a aterizat la New York aducând ventilatoare și echipamente de protecție medicală. Totul în cadrul operațiunii „From Russia with love”.

„Au existat numeroase discuții despre utilitatea medicală a ajutorului medical acordat de Rusia Italiei. De asemenea, au apărut confuzii în legătură cu ce parte din ajutorul acordat Statelor Unite era donație și cât din acesta era plătit. Dincolo de aceste interpretări, este evident că episoadele de mai sus fac parte dintr-un discurs strategic care își propune să evidențieze un așa-numit,, excepționalism medical” al Rusiei și, implicit, reziliența administrației Putin în pandemia de coronavirus.

Reziliența are mai multe componente. Unul dintre acestea se referă la resurse. Probabil că

nu vom ști niciodată lipsurile reale cu care s-au confruntat spitalele din Federația Rusă în

pandemia de coronavirus. E limpede însă că operațiunea From Russia with love a dorit să

evidențieze că Federația Rusă dispune de numeroase resurse în lupta cu pandemia de coronavirus, din moment ce își permite să ajute statele aflate în nevoie.

Federația Rusă a dorit să arate că deține astfel de resurse într-o perioadă marcată de puținătatea acestor resurse. În plus, a dorit să demonstreze că poate livra astfel de resurse rapid, mai exact,, la câteva zile” după discuția pe care Vladimir Putin a avut-o cu premierul italian Conte, respectiv cu președintele Trump.

Rapiditatea cu care se livrează resursele necesare într-un caz de schimbare socială rapidă e determinantă pentru rezolvarea situației, adică pentru revenirea la obișnuit”, se arată în raport.

Până unde merge Kremlinul

Concluzia autorilor este că Operațiunea From Russia with love a încercat să demonstreze că această țară are resurse pe care, cel puțin în timpul primului val al pandemiei de coronavirus, Occidentul nu părea să le dețină.

Însă nu a fost singura acțiune prin care Rusia a încercat să-și arate superioritatea. Vaccinul Sputnik V este un alt element prin care rușii au vrut să arate acest lucru, exact la fel în octombrie 1957, când Uniunea Societică lansa satelitul Sputnik pentru a transmite mesajul supremației tehnologice a modelului socialist de dezvoltare în raport cu cel capitalist.

Există însă și alte modalități prin care Rusia acționează, în încercarea de a decredibiliza vaccinurile occidentale.

„În acest sens au fost difuzate reportaje care vorbesc despre faptul că, de pildă, vaccinul fabricat și testat de Universitatea Oxford transformă subiecții în maimuțe. Povestea se bazează pe faptul că vaccinul dezvoltat de AstraZeneca în colaborare 19 cu Universitatea din Oxford conține un virus al gripei luat de la cimpanzei.

Științific, chestiunea nu este deloc o noutate. În mod obișnuit, vaccinurile conțin acest virus al gripei care provine fie de la oameni, fie de la cimpanzei. Dincolo de faptul că Sputnik V se bazează pe același virus, conține adică un virus al gripei luat de la cimpanzei, organismul uman nu face nicio diferență între virusul care are origini umane sau animale. Reportajele difuzate la televiziunile rusești care prezintă maimuțe îmbrăcate în halate ale AstraZeneca nu sunt un fapt izolat. Securizările de tip hard au început încă din luna august, când un site apropiat Kremlinului publica un raport despre un vaccin american testat în Ucraina care deja ar fi produs victime în rândul subiecților”, se mai arată în raport.

Cum acționează China

De cealaltă parte, China a recurs la practici asemănătoare cu cele alea Rusiei pentru a-și arăta supremația în fața Occidentului. Astfel, China s-a grăbit să-și arate solidaritatea cu mai multe state aflate într-o situație dificilă, într-un moment în care ideea de,, solidaritate internațională” părea compromisă definitiv.

În paralel, propaganda chineză s-a străduit să scoată în evidență mai multe incoerențe ale democrației americane, precum vulnerabilități ale sistemului de sănătate publică din Statele Unite și erorile de gestionare a epidemiei de coronavirus. Unul dintre vârfurile de lance a fost Global Times, un cotidian care difuzează propagandă guvernamentală în China.

„Aceste reprezentări strategice negative nu sunt false. Ele prezintă însă sistematic insuccesele administrației Trump în gestionarea pandemiei de coronavirus. Succesele sunt trecute sub tăcere. Ce contează însă pentru acest raport e că,, reprezentările strategice negative” vehiculate de Global Times în legătură cu Statele Unite sunt dispuse sistematic în contrast cu performanța administrației Xi Jinping.

Logica self/other e evidentă. Stigmatizând și securizând modelul politico-economic american, aceste reprezentări legitimează modelul politico-economic al Chinei. Din acest motiv, aceste reprezentări pot fi considerate strategice. Funcția lor este aceea de a securiza și legitima simultan.

În ceea ce privește practicile exclusive care securizează America, Global Times vehiculează o serie de reprezentări despre despre laboratoarele medicale ale armatei americane, fie de pe teritoriul Statelor Unite, fie din bazele militare aflate pe teritoriul altor state. Aflate la granița cu fake newsul sau fiind chiar fake news, aceste reprezentări prezintă Statele Unite ca amenințare de securitate globală”, punctează autorii raportului.

Dar au existat și cazuri când propaganda chineză nu a ezitat să recurgă la fake news pentru a-i discredita pe americani. Iar în anumite situații înalți funcționari chinezi au fost direct implicați în astfel de acțiuni.

„În categoria securizărilor hard de tip fake news intră în primul rând acuzația lansată de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din China. Zhao Lijian a afirmat că noul coronavirus ar fi fost adus în China de militarii americani care participaseră, în octombrie 2019, la la Jocurile Militare Mondiale desfășurate la Wuhan. Tot în categoria securizării de tip hard intră acuzațiile lansate de Global Times în legătură cu închiderea, în iunie 2019, a laboratorului de cercetare biologică al armatei americane de la Fort Detrick.

Jurnaliștii chinezi pretind că închiderea laboratorului ar fi fost legată de apariția unui,, număr ridicat de persoane care au acuzat simptome respiratorii, de la tuse la pneumonie, în două spitale dintr-o regiune învecinată în Virginia” . Acuzația este,, garatată” de cifre. E vorba de 215 cazuri de pneumonie severă raportate, în august, de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CPCB). Cazuri care, potrivit autorităților americane cărora autorul articolului nu le acordă credit, ar fi fost cauzate de vaping, adică de utlizare țigaretelor electronice”, se subliniază în raport.

Cum poate fi afectată România de acțiunile Rusiei și China

Raportul prezintă concluzii privind modul în care România poate fi afectată de acțiunile Rusiei și a Chinei. Concluzia este că dincolo de impactul pe termen scurt, de cultivare a comunității anti-vaxxerilor, narațiunile civilizaționale de tip autoritarist, precum cele diseminate de Federația Rusă și China, ar putea exploata cel puțin trei clivaje importante din România, cu precădere cel economico-social, dar și lipsa încrederii în autorități.

„România este a patra cea mai inegală țară din Uniunea Europeană, aspect cu efecte directe asupra solidarității sociale. Clivajele sociale au o importanță majoră mai ales în situațiile de criză – sau de schimbare social rapidă – când capacitatea statului de a mobiliza și direcționa resurse în punctele critice depinde de gradul de solidaritate socială, atât orizontală cât și verticală.

În al doilea rând, România are niveluri ridicate de încredere particularizată, dublate de niveluri scăzute de încredere verticală, în instituțiile publice. Aceste clivaje dintre cetățeni, precum și dintre elite și cetățeni pot fi exploatate de narațiuni strategice autoritariste în cel puțin două moduri.

Pe de o parte, afectarea capacității statului de a mobiliza resurse, altfel o trăsătură răspândită a statelor care au probleme de legitimitate sistemică. Pe de altă parte, astfel de narațiuni pot bloca procesul de democratizare prin promovarea unor modele politice autoritariste. Acestea pot exploata clivajul generațional din România”, au concluzionat autorii raportului.

Cum ne putem apăra

Deși acțiunile Moscovei și Beijingului au un potențial negativ, România nu este complet lipsită de apărare. Există mai multe metode pentru a contracara propaganda celor două state ostile NATO și Uniunii Europene. În opinia realizatorilor studiului, dezvoltarea rezilienței administrativ-politice reprezintă cea mai bună metodă de contracarare a propagandei

„Teoria spune că cea mai bună modalitate de a răspunde la propagandă este producerea de

local content, adică de narațiuni cu conținut local. Chestiunea e problematică în România, o

țară care n-a reușit încă să forjeze un naționalism thin (Kymlicka) și cu atât mai puțin un

naționalism tehnocratic (Habermas) ori unul progresist (Habermas și Derrida).

Din cauza abordării de tip Realpolitik, transferată dinspre politică în societate, iar de aici mai departe în zona științelor sociale, România nu a produs una sau mai multe comunități epistemice care să traducă localul într-un limbaj european și nici europeanul în termeni locali”, au conchis realizatorii studiului.

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...

Beijingul sfidează SUA. O navă care transferă arme către Rusia, găzduită de China. ”Nu vom sta cu mâinile în sân”

China asigură acostarea unui cargo rusesc sancţionat de SUA, implicat în transferuri de arme nord-coreene către Rusia, potrivit unor imagini din satelit. Dovezile sunt de natură să susţină...