Primele „mutări” ale fostului procuror Mircea Negulescu după achitare: Zile fripte în penal pentru Adina Florea, vremea decontului în civil pentru gașca lui Vlad Cosma

Fostul procuror Mircea Negulescu se îndreaptă în justiție împotriva fostei șefe a Secției Speciale, Adina Florea, precum și împotriva lui Vlad Cosma și a găștii lui din Prahova, după ce a obținut achitarea pentru acuzațiile de cercetare abuzivă și represiune nedreaptă. O plângere penală împotriva Adinei Florea este în lucru de mai bine de un an la Parchetul General, iar Tribunalul București urmează să fixeze primul termen în dosarul civil în care Mircea Negulescu cere daune de 15 milioane de lei de la Vlad Cosma și de la alte 11 persoane.

Șefa Departamentului Juridic al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Adina Florea, este acuzată de fostul procuror DNA Ploiești de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului în legătură cu modul în care a instrumentat dosarul în care Mircea Negulescu a obținut în cele din urmă achitarea.

Pe scurt, fostul procuror Mircea Negulescu a fost acuzat de membrii Clanului Cosma că i-ar fi anchetat în mod abuziv, că le-a „stors” declarații cu pistolul și cătușele pe masă și că ar fi „inventat” probe împotriva lor într-un dosar de evaziune fiscală care viza pomenile electorale ale PSD în județul Prahova.

Respectivul dosar viza perioada în care județul era împărțit între influența politică a lui Mircea Cosma (șef al Consiliului Județean, tatăl lui Vlad și al Andreei Cosma) și cea din mediul de afaceri exercitată de mogulul Sebastian Ghiță.

Cum a desființat Înalta Curte înregistrările lui Vlad Cosma

Au rămas celebre înregistrările realizate de Vlad Cosma în biroul procurorului Mircea Negulescu, fișierele audio fiind difuzate „în exclusivitate” de postul România Tv patronat de fugarul Sebastian Ghiță și preluate apoi, ca atare, de toată presa.

La finalul procesului, Înalta Curte a reținut că respectivele înregistrări au fost prezentate trunchiat și tendențios de către Vlad Cosma:

• „În cadrul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte a încuviinţat pentru partea civilă administrarea probei constând în două înregistrări ale unor discuţii ambientale la care s-a susţinut că ar fi participat atât Negulescu Mircea cât şi Cosma Vlad Alexandru.
• Înregistrările depuse la dosar au o durată foarte scurtă de timp de 0,51 secunde şi respectiv 0,46 secunde şi reprezintă doar anumite fragmente din discuţii. Punându-i-se în vedere să prezinte întreaga înregistrare, acesta a susţinut că nu o deţine, întrucât au fost făcute „într-un moment de neatenţie al dlui procuror Negulescu Mircea, invocând diverse pretexte”.
• „Mă prefăceam că mă caută cineva, că îmi sună telefonul sau că primesc diverse mesaje, pentru a putea accesa funcţia de înregistrare pe care o deţine orice telefon mobil. Porneam înregistrarea în momentul în care îmi dădeam seama spre ce duce discuţia. Nu am continuat înregistrarea, pentru a nu părea dubios în faţa procurorului” (supliment declaraţie parte civilă Vlad Cosma).
• Argumentul părţii civile este greu de acceptat, neexistând o explicaţie plauzibilă pentru care aceasta nu a înregistrat întregul dialog, ci a pornit exact de la un anumit moment al discuţiei şi a închis după nici un minut, deşi conversaţia continua.
• Pornirea înregistrării şi oprirea sa la scurt timp sunt momente de natură a atrage atenţia asupra acestor acţiuni, fiind de neînţeles de ce partea nu înregistra toată discuţia cu procurorul Negulescu (spre exemplu cu telefonul în buzunar), de care oricum era interesată, dat fiind că, potrivit acesteia, urmărea să dovedească nelegalităţile pe care le comitea procurorul.
• Ipoteza cea mai verosimilă este aceea că înregistrările efectuate au, în realitate, o durată mult mai lungă, însă nu există un interes de a fi prezentate integral în faţa instanţei”, reține Înalta Curte.

Argumentele Înaltei Curți - care a dispus achitarea lui Mircea Negulescu pe fond și în apel - stau acum ca fundament al unei plângeri penale formulate de fostul procuror.

Plângerea penală împotriva Adinei Florea a fost depusă de Mircea Negulescu pe data de 02.11.2023, la Parchetul General și a primit numărul 3155/P/2022. Dosarul este instrumentat de procurorul Gheorghe Cornescu de la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.

În aceeași plângere penală, fostul procuror Mircea Negulescu îi acuză de constituire de grup infracțional organizat pe toți din „Clanul Cosma” de la Ploiești, care au pus umărul la înlăturarea lui din magistratură.

Toți sunt acuzați de infracțiuni precum fals în înscrisuri, fals în declarații, mărturie mincinoasă sau inducerea în eroare a organelor judiciare:

• Vlad Cosma
• Răzvan Alexe
• Cecilia Stroe
• Marcel Păvăleanu
• Florian Mihai Vaida
• Ovidiu Teodor Luca
• Andrei David Vitter
• Magda Stasie
• Cătălin Ceort
• Georgeta Buliga

În decizia de achitare a fostului procuror Mircea Negulescu, judecătorii curții supreme au reținut următoarele:

„Înalta Curte constată, așadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă şi o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-şi susţine apărările din alte dosare penale, însă, prin gravitatea afirmaţiilor şi caracterul organizat demonstrat în cauză, declaraţiile acestora depăşesc cu mult cadrul permis de dispoziţiile legale”.

Procesul civil: Negulescu cere daune de 15 milioane de lei de la Vlad Cosma

Tribunalul București urmează să fixeze primul termen în procesul civil în care Mircea Negulescu cere daune de 15 milioane de lei de la Vlad Cosma, Răzvan Alexe și de la alte 10 persoane.

Iată ce scriu avocații lui Mircea Negulescu în acțiunea în răspundere delictuală depusă pe rolul Tribunalului București:

• „Modul ilicit organizat în care pârâții au înțeles să acționeze prin construirea unui scenariu mincinos, prin ticluirea de probe, este de natură să afecteze grav încrederea în sistemul judiciar esențială pentru buna funcționare a unei societăți democratice și pentru asigurarea garantării înfăptuirii justiției.
• Societatea în ansamblul său, trebuie să aibă încredere că justiția va fi administrată în mod corect și imparțial, că judecătorii vor lua decizii obiective și că drepturile și libertățile lor vor fi protejate.
• Modul de operare al pârâților este fără precedent în sistemul judiciar român și pune în evidență potențialul ilicit periculos și fraudulos astfel încât oricare magistrat poate cădea victimă unei astfel de malversațiuni, cu consecința pierderii încrederii societății în independența și imparțialitatea justiției.
• Concluzionând asupra întregii expuneri şi în considerarea argumentelor învederate anterior, vă solicităm să dispuneţi admiterea acţiunii, constatarea săvârșirii faptelor ilicite, și obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 15.000.000 lei, reprezentând daune morale.
• În cazul concret, a fost afectată în mod iremediabil atât reputaţia publică cât şi reputaţia personală a reclamantului, respectiv modul în care acesta este perceput de societatea civilă, precum şi de restul persoanelor cu care interacţiona în viaţa privată.
• Se impune a preciza faptul că, activităţile ilicite desfăşurate de pârâți au vizat pretinse infracțiuni comise de reclamant, în calitate de magistrat, funcție de demnitate publică, astfel încât a fost creat un precedent periculos pentru buna înfăptuire a justiției în sensul că magistrații, indiferent de palierul jurisdicțional unde funcționează, pot fi victime fiind acuzati pe nedrept pentru infracțiuni pretins comise pe care în realitate nu l-au săvârșit.
• După începerea urmăririi penale faţă de acesta, în presă şi în mediul online au apărut o multitudine de articole defăimătoare, care s-au diseminat cu rapiditate şi au fost de natură să creeze în mentalul colectiv percepția publică că reclamantul este un infractor.
• Prejudiciul adus reclamantului prin faptele ilicite în formă continuată, organizate, comise de pârâți prezentate anterior a fost generat de propagarea în spațiul public a unor informații false, preluate şi publicate pe majoritatea canalelor mass-media din care rezulta comiterea unor infracțiuni grave comise în calitate de magistrat respectiv: cercetare abuzivă; patru infracțiuni de influențarea declarațiilor martorilor; inducerea în eroare a organelor judiciare.
• Pe lângă aceste aspecte, a existat în concret şi o suferinţă psihică, reprezentată de starea de temere profundă şi continuă pe care ţi-o poate crea o cercetare penală fundamentată pe fapele ilicite organizate continue, apte de a avea ca finalitate suportarea unei condamnări la pedeapsa închisorii, cercetare care a durat în timp mai mult de șase ani până când am reușit să-mi dovedesc nevinovăția.
• Este important de arătat şi faptul că prejudiciul produs reclamantului este unul progresiv, care îşi produce efecte şi în prezent, având în vedere pe de o parte timpul scurs 2017-2023, perioadă îndelungată în care am fost prejudiciat moral până la dovedirea nevinovăției mele iar pe de altă parte împrejurarea că o imagine ştirbită în această manieră, nu mai poate fi recâştigată care s-a concretizat și în aceea că mi-a fost imposibil să-mi gasesc un loc de muncă urmare a defăimării publice suferite.
• Din aceste motive, apreciez că, prin suma solicitată cu titlu de daune morale, nu caut să mă îmbogățesc fără just temei, suma fiind aptă să producă o minimă satisfacţie în raport cu suferințele, traumele psihice și morale survenite în urma faptelor ilicite grave comise de pârâți prin raportare și la durata acestora, perioadă mai mare de 6 ani, până la momentul când am reușit să-mi dovedesc în mod definitiv nevinovăția”, se arată în plângere.

Reamintim că Vlad Cosma a susținut tot timpul în declarațiile lui publice că a fost constrâns de Mircea Negulescu să facă declarații neadevărate, să-l toarne pe prietenul lui, Sebastian Ghiță, ori pe alți politicieni.

Ce a reținut Înalta Curte în motivarea achitării lui Mircea Negulescu

Înalta Curte a reținut în motivarea achitării lui Mircea Negulescu că Vlad Cosma și gașca lui din Ploiești „au construit un scenariu mincinos prin ticluire de probe”, pe care procuroarea Adina Florea de la Secția Specială le-a folosit împotriva fostului magistrat pentru a-l acuza de cercetare abuzivă.

În perioada 2017-2019, atunci când ministrul Justiției era Tudorel Toader iar majoritatea politicienilor susțineau Secția Specială, în presă a „bubuit” scandalul abuzurilor grotești ale procurorului Portocală, trimis în judecată de Adina Florea, care spera că va ajunge la DNA, în locul Laurei Codruța Kovesi.

Aceasta din urmă fusese propusă spre destituire de ministrul Tudorel Toader, care i-a și făcut un „rechizitoriu”, structurat pe 40 de puncte, care prezentau „acte și fapte” abuzive pe care Kovesi le-ar fi comis în întreaga perioadă în care s-a aflat în fruntea DNA. O parte din ele se refereau și la susținerea publică pe care acesta a avut-o față de Mircea Negulescu – „de la unitatea de elită DNA-Ploiești”.

După ce președintele Klaus Iohannis a destituit-o pe Laura Codruța Kovesi, a urmat un întreg scandal de „dezvăluiri” din dosarele lui „Portocală” – cum îl numeau infractorii și apropiații lor.

Mircea Negulescu a fost achitat de Înalta Curte atât pe fond (31.10.2022), cât și în apel (26.06.2023), pentru acuzațiile de cercetare abuzivă și represiune nedreaptă pe care i le-au adus Adina Florea și Vlad Cosma, pentru următoarele considerente:

• „Înalta Curte constată, asadar, că analiza coroborată a materialului probator administrat conduce la concluzia certă că nu procurorul Negulescu Mircea este cel care a construit un scenariu mincinos prin ticluirea de probe, ci acest lucru s-a realizat de către partea civilă şi o parte din martorii din prezenta cauză, în scopul evident de a-şi susţine apărările din alte dosare penale, însă, prin gravitatea afirmaţiilor şi caracterul organizat demonstrat în cauză, declaraţiile acestora depăşesc cu mult cadrul permis de dispoziţiile legale.
• După cum rezultă din probatoriul expus, această strategie de apărare a fost iniţiată în contextul declanşării acţiunii disciplinare împotriva procurorului, ulterior fiind favorizată de soluţiile dispuse în cadrul acestei proceduri, dar şi de reflectarea în media a conduitei procurorului. Împrejurarea că într-o anumită speţă concretă s-a dovedit un comportament ce a dus la soluţia excluderii din magistratură este fără relevanţă în prezenta cauză şi nu poate fi generalizată pentru toate cazurile instrumentate de procurorul Negulescu Mircea, după cum nici nu poate constitui temei de acordare a prezumţiei absolute de adevăr pentru toate susţinerile persoanelor care, la un moment dat, au fost audiate în diverse calităţi procesuale de acesta.
• În prezenta cauză, acceptarea necenzurată a susţinerilor părţii civile şi ale martorilor, fără a se observa aspectele esenţiale care demonstrau fără nicio îndoială că realitatea era opusă celei relatate de aceştia (respectiv a datelor la care au fost audiaţi martorii şi au fost înregistrate declaraţiile acestora, a celei la care s-a formulat denunţul; a faptului că o serie de martori, care nu aveau nicio legătură cu părţile din dosarul nr. 427/P/2014, susţineau împrejurări de fapt similare celor relatate de Alexe Răzvan şi Stroe Cecilia în faţa procurorului Negulescu; a faptului că şi în faţa altor procurori declaraţiile au fost similare, etc.), a condus la formarea acestui dosar penal, care a influenţat şi soluţia pronunţată în cauza în care Alexe Răzvan, Cosma Vlad Alexandru şi Uşurelu Petrică Lucian erau cercetaţi în calitate de inculpaţi.
• Examinarea întregului probatoriu conduce la concluzia certă că în instrumentarea dosarului nr. 189/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorul Negulescu Mircea nu a determinat, prin constrângere sau conduită cu efect intimidant, martorii să formuleze denunţ sau declaraţii mincinoase cu privire la participarea la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală a părţii civile Vlad Cosma Alexandru şi nici nu a săvârşit vreo faptă care să poată fi circumscrisă noţiunii de ticluire de probe nereale”, arată judecătorii de la Înalta Curte.

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...