Bebeluși ”vânduți” pe Facebook cu 400 de euro. Situația dramatică a unor tinere mame nevoite să renunțe la copii din cauza sărăciei extreme

Sărăcia obligă zeci de tinere însărcinate să-şi dea bebeluşii spre adopţie în schimbul banilor, în Filipine, unde părinţii care îşi doresc să aibă copii pot ”cumpăra” unul de pe Facebook pentru doar câteva sute de euro, transmite EFE.

Un astfel de caz s-a înregistrat în luna mai într-un apartament din Manila, capitala Filipinelor. Joyce, o cosmeticiană filipineză în vârstă de 39 de ani, a pus o întrebare despre o păpuşă de colecţie pe care o văzuse pe o pagină de Facebook. Răspunsul celei care postase anunţul a lăsat-o cu gura căscată: ”Costă 20.000 de pesos (aproximativ 400 de euro). Dar nu-i o păpuşă, este un copil pe care îl voi naşte peste o lună, doamnă”.

Persoana care a scris acest mesaj se numeşte Melissa, o tânără filipineză de 21 de ani care, din cauza precarităţii economice şi a lipsei de sprijin din partea familiei şi a fostului iubit - care a lăsat-o însărcinată -, a decis să-şi dea viitorul copil spre adopţie pe vasta piaţă a bebeluşilor de vânzare din Filipine.

”Nu-i pot oferi copilului meu o viaţă bună, nu am bani şi mi-am pierdut slujba când am rămas însărcinată. Este foarte trist, dar am acceptat acest lucru şi acum vreau doar să mă asigur că va fi pe mâini bune”, a declarat Melissa la o întâlnire pe care avut-o în cele din urmă cu Joyce, care - pe lângă colecţionarea de păpuşi - se gândea să adopte un copil.

Deşi Ministerul Afacerilor Sociale din Filipine a recunoscut în 2019 că ”sute de mii” de persoane deţin acte de naştere falsificate, nu există date sau studii privind vânzările ilegale şi opace de bebeluşi, deseori efectuate prin intermediul reţelelor de socializare.

Guvernul filipinez, care pedepseşte adopţiile ilegale cu închisoare pe viaţă şi amenzi de până la 84.000 de euro, urmăreşte aceste activităţi ilegale care sunt considerate ”trafic de fiinţe umane” şi care au proliferat în ultimii ani, în special pe Facebook, aplicaţie folosită de peste 90% dintre filipinezi.

”Există tot mai multe pagini de Facebook în care se înlesnesc adopţii ilegale de copii”, spune consultanta Wilhelmina Dacanay, de la Asociaţia Kaisahang, un ONG dedicat protecţiei copiilor vulnerabili din Filipine şi finanţat de Ministerul Afacerilor Sociale din această ţară.

Dacanay avertizează că adopţiile ilegale sunt în creştere în Filipine şi explică faptul că multe dintre aceste "tranzacţii" nu se finalizează printr-un document scris, ceea ce creşte riscul de abandon al unor copii lipsiţi de apărare, iar mulţi dintre ei ajung ”pe străzi înainte de a împlini 18 ani”.

Un alt rezultat posibil al unor astfel de ”tranzacţii” este ”vânzarea eşuată”, când mama adoptivă regretă ”achiziţia” şi returnează copilul în braţele mamei sale biologice.

Potrivit informaţiilor aflate de EFE, pe această piaţă virtuală de bebeluşi au loc inclusiv trocuri, pentru a obţine copilul de sexul dorit: dacă mama cumpărătoare decide că îşi doreşte o fată în loc de un băiat, îşi prezintă cazul pe rețelele sociale pentru a face un schimb.

Tranzacţii printr-un simplu acord verbal

La trei zile după prima lor conversaţie pe Facebook, Melissa şi Joyce - care folosesc pseudonime pentru a-şi ascunde adevăratele identităţi în faţa potenţialelor repercusiuni legale - au avut prima întâlnire faţă în faţă şi au convenit ca mamei naturale să i se permită să locuiască în casa mamei adoptive până când îi vine sorocul.

Tânăra Melissa, cu ochi negri mari şi expresivi şi originară din insula Negros (în centrul arhipelagului), povesteşte într-o engleză fluentă greutăţile cu care s-a confruntat înainte de a o cunoaşte pe Joyce, care îşi doreşte să adopte un copil, deoarece fiul ei natural este deja mare şi intră anul acesta la universitate.

”Tatăl meu a murit din cauza abuzului de droguri, iar mama este încă dependentă de jocuri de noroc şi pierde chiar şi puţinul câştigat. Când am rămas însărcinată, nu a vrut să mă ajute”, povestește Melissa cu tristeţe. ”Fostul meu iubit m-a părăsit imediat ce a aflat că sunt însărcinată, iar eu nu vreau să fac un avort (care este ilegal în Filipine - n.r.). Pot să-mi dau copilul doar cuiva care şi-l poate permite şi care să aibă grijă de el”, adaugă ea.

Singură şi disperată pentru că nu avea bani, Melissa a găsit fără prea multe probleme una dintre numeroasele pagini de Facebook în care mamele biologice şi mamele adoptive intră în legătură pentru a încheia o adopţie ilegală.

Înainte de a o întâlni pe Joyce, Melissa a găsit o altă potenţială mamă adoptivă, a călătorit la Manila în februarie pentru a o întâlni şi a fost găzduită de această "candidată" la adoptarea bebeluşului ei nenăscut, dar situaţia s-a transformat curând într-un coşmar.

”Femeia aceea mă închidea într-o cameră neaerisită. Nu mă lăsa să ies ca să nu mă vadă vecinii”, dat fiind că îşi minţise iubitul, care locuieşte în străinătate, că rămăsese însărcinată cu el. ”În fiecare zi nu mâncam decât orez, rar altceva”, povesteşte Melissa.

Tocmai când starea ei de sănătate se înrăutăţea, din cauza alimentaţiei deficitare şi a căldurii înăbuşitoare din acea încăpere întunecată, Melissa a întâlnit-o pe Joyce pe o altă pagină de Facebook, a reuşit să ”scape” din captivitate şi s-a refugiat la Joyce, care i-a oferit hrană şi condiţii de viaţă plăcute. Odată născut copilul, un băieţel, planul era ca Joyce să meargă cu copilul la Biroul de înregistrare a naşterilor unde să declare că ea este mama biologică, după care Melissa putea să se întoarcă în oraşul ei natal şi să onoreze acordul verbal încheiat, acela de a nu-şi mai vedea copilul niciodată.

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...

Subiectul despre care alianța de guvernare evită să vorbească în an electoral: „O situație mult mai gravă decât s-a anticipat”

Bugetul României a ajuns într-o stare critică, avertizează din ce în ce mai mulți economiști. Sarabanda scumpirilor pe bandă rulantă, majorarea taxelor și a impozitelor reflectă cel mai...