Comisia Europeană ridică restricțiile impuse importurilor de cereale din Ucraina. Condițiile cerute de UE Kievului

Comisia Europeană a decis vineri, 15 septembrie, să ridice restricţiile impuse importurilor de cereale ucrainene, valabile în cinci ţări, între care România, dar a cerut Kievului să elaboreze un plan de măsuri eficiente pentru controlul transporturilor.

În luna mai, Uniunea Europeană a autorizat cinci state membre (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) să interzică comercializarea pe teritoriul lor a grâului, porumbului, rapiţei şi seminţelor de floarea-soarelui din Ucraina, condiţia fiind să nu împiedice tranzitul către alte ţări. Măsura, care expira la 15 septembrie la miezul nopţii, a fost decisă pentru a-i proteja pe agricultorii locali, care au atribuit acestor importuri prăbuşirea preţurilor pe piaţa internă, din cauza supraofertei.

„În urma expirării măsurilor restrictive privind exporturile ucrainene de cereale şi alte produse alimentare către UE, Ucraina a fost de acord să introducă măsuri legale (inclusiv, de exemplu, un sistem de licenţe de export), în termen de 30 de zile, pentru a evita o supraofertă de cereale” pe pieţele ţărilor vecine, anunţă Comisia Europeană într-un comunicat..

Până atunci, Ucraina trebuie să instituie, începând chiar de sâmbătă, 16 septembrie 2023, măsuri eficiente de control al exportului în cazul a patru grupe de mărfuri, pentru a preveni orice denaturare a pieţei în statele membre vecine.

Ucraina trebuie să prezinte un plan de acţiune până cel târziu la sfârşitul zilei de luni, 18 septembrie 2023, precizează executivul european.

De asemenea, Comisia Europeană şi Ucraina vor monitoriza situaţia pentru a putea reacţiona la orice situaţie neprevăzută.

Comisia Europeană se va abţine de la impunerea oricăror restricţii atât timp cât măsurile eficiente luate de Ucraina sunt în vigoare şi funcţionează pe deplin, subliniază executivul european.

Comisia Europeană îşi motivează decizia de a ridica restricţiile prin faptul că a constatat „o atitudine constructivă a tuturor participanţilor la Platforma de coordonare, care a contribuit la rezolvarea unor probleme concrete şi a permis ca exporturile către ţările terţe din afara UE să fie fluide şi chiar în creştere”.

Executivul european dă asigurări că a analizat în prealabil datele referitoare la impactul exporturilor celor categorii de produse agricole ucrainene pe piaţa europeană. Astfel, Comisia a ajuns la concluzia că datorită activităţii Platformei de coordonare şi a măsurilor temporare introduse la 2 mai 2023, „au dispărut denaturările pieţei în cele cinci state membre care se învecinează cu Ucraina”.

Măsuri unilaterale

Polonia, care are alegeri parlamentare la 15 octombrie şi spune că cerealele ucrainene mai ieftine fac producţia internă nerentabilă, a declarat că nu va ridica interdicţia de import, chiar dacă UE nu va prelungi autorizarea restricţiilor. De asemenea, guvernul Slovaciei a declarat că va menţine interdicţia, iar Ungaria pare să vrea să facă acelaşi lucru, potrivit Reuters. În schimb, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia privind importurile de cereale ucrainene dincolo de data de expirare a acesteia, 15 septembrie. Sofia „nu susţine” o prelungire a restricţiilor, potrivit unei rezoluţii a Parlamentului bulgar, adoptate - la iniţiativa guvernului proeuropean - cu o largă majoritate (124 de voturi pentru din 197 de deputaţi prezenţi). Textul citează „solidaritatea cu Ucraina” şi necesitatea de a „garanta securitatea alimentară mondială”.

Kievul a declarat joi că orice demers al statelor est-europene de a prelungi unilateral restricţiile asupra importurilor de produse alimentare din Ucraina după data de 15 septembrie, când expiră dispensa dată de UE, ar fi ilegal şi ar afecta interesele economice comune. Ucraina a mulţumit, în schimb Bulgariei pentru decizia luată.

„Suntem convinşi că orice decizie (...) care va restricţiona şi mai mult exporturile agricole ucrainene nu numai că va fi nejustificată şi ilegală”, dar va dăuna „intereselor economice comune” ale Ucrainei, ale statelor membre ale UE şi ale Uniunii Europene în ansamblu, a scris joi pe Facebook şi purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko.

Ce face România

Ministrul român al agriculturii Florin Barbu mărturisea joi că şi-ar dori prelungirea măsurilor de interzicere a importurilor de cereale din Ucraina, România, alături de alte state, făcând de altfel o solicitare în acest sens către Bruxelles.

„Sigur că îmi doresc prelungirea aceste interdicţii”, a afirmat Florin Barbu, întrebat la finalul şedinţei de joi a Executivului care este poziţia sa privind interzicerea importurilor de cerea din Ucraina.

Chestionat cum va proceda, în cazul în care poziţia instituţiilor europene va fi una diferită, ministrul agriculturii a răspuns: „Mai sunt două zile. Haideţi să aşteptăm decizia”.

Premierul Marcel Ciolacu îi ceruse însă, joi, în şedinţa de guvern, să se pregătească pentru decizia Comisiei Europene de vineri, în sensul de a avea gata un mecanism prin care, până la recolta viitoare, să fie compensate pierderile agricultorilor români.

„Îi cer ministrului Agriculturii, dl Florin Barbu să ne pregătim pentru decizia Comisiei Europene de mâine, oricare va fi, privind importul de cereale din Ucraina. Vreau să avem gata un mecanism prin care, până la recolta viitoare, să compensăm pierderile agricultorilor noştri”, a spus premierul. „Ştiu că vor fi costuri serioase, dar este vital să susţinem agricultorii români. Ne vom consulta cu partenerii europeni şi sper să fie solidari cu acest demers”, a adăugat Ciolacu.

Fostul ministru britanic al Apărării către cancelarul german: „Liniile roșii ale Rusiei sunt șterse cu creta de pe tablă“

În contextul reticenței Germaniei de a trimite rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către forțele armate ucrainene, fostul ministru britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că Olaf...

Atac masiv cu 34 de rachete de croazieră în Ucraina. Două persoane au murit, iar patru centrale termice au fost grav avariate FOTO/VIDEO

Armata rusă a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, 27 aprilie, un „atac masiv” împotriva unor structuri energetice în trei regiuni din Ucraina, soldat cu cel puţin doi morţi,...