Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor

Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul Electoral Central a respins, duminică, 17 martie, protocolul de constituire a alianței electorale dintre cele trei partide. BEC menționa în decizie că în Registrul partidelor politice, președinte al PMP figurează Cristian Diaconescu, nu Eugen Tomac.

Astfel, spune BEC, Cristian Diaconescu ar fi cel îndreptățit să reprezinte PMP, deși Eugen Tomac a fost ales președinte al formațiunii în urma unui congres în 2022. Situația pare trasă la indigo cu cea din 2019, când BEC a respins înscrierea „Alianței 2020 USR-PLUS” pentru alegerile europarlamentare, pe motive similare.

În cazul Alianței Dreapta Unită, problema este legitimitatea lui Eugen Tomac, liderul PMP, care nu figurează drept președinte al partidului. În schimb, în Registrul partidelor politice, Cristian Diaconescu, fostul ministru de Externe, este trecut președinte.

În urmă cu doi ani, în PMP a început o luptă internă, dar și în Justiție pentru putere, între facțiunea lui Eugen Tomac și cea a lui Cristian Diaconescu. La ultimul congres al PMP, nerecunoscut de Diaconescu, Tomac a fost ales în fruntea formațiunii, însă această decizie încă se judecă în instanță.

Pe 2 februarie, Tribunalul București a hotărât că Eugen Tomac trebuie înscris ca președinte PMP în Registrul Partidelor Politice, operat tot de Tribunalul București. Hotărârea tribunalului nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București, dar Eugen Tomac a susținut că este executorie, notează G4Media.

Pe 29 februarie 2024, PMP a transmis o cerere președintelui Tribunalului București în care arată că Eugen Tomac fusese încă trecut în Registrul partidelor politice ca președinte, la aproape o lună de la decizia executorie a instanței. Totodată, PMP a transmis că va apela la un executor judecătoresc pentru punerea deciziei în aplicare, dacă modificarea nu va fi făcută în Registrul partidelor.

Tot săptămâna trecută, Biroul Electoral Central a respins numirea de către PMP a unui reprezentant în birou pe motiv că propunerea a fost semnată de Eugen Tomac, care, după cum spune decizia, nu este președinte PMP în acte.

Nimeni nu poate lua dreptul de a candida al Alianţei Dreapta Unită, acest drept fiind „fundamentul democrației" a declarat, duminică, preşedintele USR, Cătălin Drulă.

Cătălin Drulă a calificat această decizie ca fiind „abuzivă, direcţionată de PSD, făcută la cererea PSD". De asemenea, Eugen Tomac și Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, au arătat cu degetul spre PSD și au anunțat că lupta continuă.

Pe 18 decembrie 2023, preşedinţii USR, PMP şi Forţa Dreptei au anunţat constituirea Alianţei Dreapta Unită (ADU), în perspectiva alegerilor din anul 2024. Tot atunci, reprezentanţii USR, PMP şi Forţa Dreptei au precizat că vor participa în alegerile europarlamentare din 2024 cu o listă comună de candidaţi, iar ulterior, pe 28 ianuarie, această listă a fost publicată în urma unei conferințe de presă.

Primii opt candidaţi sunt, în ordinea listei: Dan Barna, Vlad Voiculescu, Eugen Tomac, Vlad Botoş, Cristina Prună, Violeta Alexandru, Radu Mihail, Corina Atanasiu.

Precedentul din 2019. Alianța 2020 USR-PLUS, respinsă de BEC

Și în 2019, Biroul Electoral Central a invocat un motiv similar cu cel invocat astăzi, în cazul Alianței Dreapta Unită, și anume că președinții celor două partide care făceau parte din „Alianța 2020 USR-PLUS”, care la acea vreme erau Dan Barna (USR) și Dacian Cioloș (PLUS), nu figurau ca președinți de partid în Registrul Partidelor Politice.

Astfel, la acea vreme, potrivit mențiunilor din Registrul partidelor politice, Nicușor Dan era reprezentantul de drept al USR, deși fusese dat afară din partid, Dan Barna neavând calitatea de reprezentant al partidului. Aceeași problemă era și în cazul PLUS, BEC stabilind că Raluca Daneș era reprezentantul partidului, nu Dacian Cioloș.

Barna fusese ales președinte al USR în octombrie 2017, iar Dacian Cioloș în februarie 2019, însă în urma solicitării înregistrării celor doi lideri la Tribunalul București, nu venise încă o decizie definitivă.

Ulterior însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația alianței USR-PLUS, astfel putând participa la alegerile europarlamentare.

Cum a pus Corneliu Vadim Tudor bețe în roate „Alianței PRM+PRU” la europarlamentarele din 2019, deși era mort de 4 ani

Tot în 2019, la alegerile europarlamentare, Biroul Electoral Central a respins cererea de constituire a alianței electorale dintre Partidul România Mare și Partidul România Unită, denumită „Alianța PRM + PRU”, pe motiv că președinte în Registrul Partidelor figura Corneliu Vadim Tudor, fostul lider al Partidului România Mare, decedat din 2015.

Cererea de constituire a alianței dintre cele două partide fusese semnată atunci de Teodor Victor Iovici (PRM) și de Mihai Bogdan Diaconu (PRU).

Deși partidul era condus de Iovici, de la decesul lui Vadim și până atunci, în Registrul Partidelor nu s-a operat nicio modificare pentru a se înregistra numele noului șef al formațiunii politice.

În acest caz, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia BEC, iar alianța nu a mai putut participa la alegeri.

PSD, iertat de BEC într-un episod similar

Președintele PMP Eugen Tomac a declarat, sâmbătă, 16 martie, pentru News.ro, că în Registrul partidelor politice, în anul 2020, figura Viorica Dăncilă ca preşedintă a PSD, iar la „depunerea membrilor în BEC şi a candidaturilor pentru alegerile din 6 decembrie, a putut semna preşedintele PSD Marcel Ciolacu, care nu era în Registrul partidelor politice”.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat duminică, 18 martie, la Digi24, despre situația similară prin care a trecut în 2020 și a declarat că atunci fusese ales președinte al PSD în urma unui congres și că nu știe ca PMP să fie făcut vreun congres în acest sens.

După ce i s-a comunicat de către prezentatoarea emisiuni că PMP a avut un congres în 2022, în urma căruia a fost ales președinte Eugen Tomac, Ciolacu a replicat:

„Să ducă cu documentele, să arate la judecători”.

Alianţa Dreapta Unită a depus luni, 18 martie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o contestaţie la decizia Biroului Electoral Central de a respinge protocolul alianţei.

Înalta Curte a anunțat că se va pronunța în privința contestației marți, 19 martie.

În cazul în care Curtea Supremă aprobă contestația, BEC are obligația să înregistreze Alianțe Dreptei Unite, care va putea participa la alegeri. În caz contrar, trebui căutată o altă variantă pentru a participa la alegeri.

Ludovic Orban își anunță candidatura la alegerile prezidențiale. PMP și Forța Dreptei fac o alianță electorală

Preşedintele partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, și-a anunţat luni, 16 septembrie, candidatura la alegerile prezidențiale din lunile noiembrie și decembrie. Orban a fost însoțit de...

Scandal privind semnăturile Dianei Șoșoacă pentru prezidențiale. SOS România acuză atacuri absurde la adresa partidului

Biroul Electoral Central (BEC) ar fi sesizat Parchetul General după ce un membru SOS România a reclamat existența unor semnături false printre cele pentru alegerile prezidențiale. Eurodeputata...