Tradare sa fie, daca o cer interesele partidului! (Opinii)

Dupa cum se stie si se confirma perpetuu, politica si tradarea sunt cele mai bune surori. Nu degeaba celebrul Farfuridi nu avea alta dorinta mai fierbinte decat sa afle daca ai sai tradeaza sau nu. Nu tradarea in sine il oripila, ci supozitia ca aceasta se intampla fara ca el sa fie instiintat, ca astfel sa poata si el beneficia de roadele ei.

Ceea ce se intampla in aceste zile in PD-L ar putea fi ilustrativ pentru ceea ce inseamna "tradarile" partinice, reflectate in dinamica schimbarilor din componenta diferitelor "echipe", in functie de anticiparea raporturilor de forte care se prognozeaza.

Miza este castigarea bataliei pentru conducerea partidului in perioada ce va sa vina, o perioada care va include si confruntari electorale semnificative, pentru destinul de viitor al actualului partid de guvernamant si al persoanelor care-l vor reprezenta.

O prima, sa zicem, falie s-a produs intre liderul de facto al partidului (se stie cine) si mai vechea garda, alcatuita din cunoscuta tripleta BVB (Blaga, Videanu, Berceanu) si fanii destul de numerosi ai acesteia. Cine a "tradat" pe cine o stiu numai cei in cauza. Ceea ce stim sau banuim noi este ca Presedintele a dorit si doreste sa improspateze apele in partid prin innoirea echipei de conducere, in timp ce trupa cu pricina ar vrea sa-si conserve pozitiile dobandite. Bazandu-se si pe erodarea prezumata a pozitiei si puterii lui Traian Basescu. Riscanta prezumtie!

Un prim meci s-a consumat prin indepartarea de la Guvern a doua treimi din tripleta amintita (Berceanu, Videanu). Cei doi au plecat, chipurile, de buna voie, sa osteneasca la munca de "jos", la partid. De fapt, au plecat scrasnind din dinti, in asteptarea revansei. Aceasta a parut sa se profileze cu ocazia apropiatului congres, un bun prilej de a pune mana pe fraiele partidului si pe resorturile de luare a deciziilor pentru viitoarele alegeri si aliante.

In cursul acestor preparative a iesit puternic si prematur in arena Vasile Blaga. Probabil fara acordul si in raspar cu vointa lui Basescu. Care nu a renuntat defel la a fi cocosul (unic) ce canta in ograda PD-L si care mai are resurse nebanuite de a-si impune vrerea. Iar optiunea lui a fost, asa cum anticipam, Emil Boc. In lipsa unei alternative plauzibile, aripa reformista fiind inca destul de fragila.

In aceste momente a inceput si sarabanda "tradarilor" si realinierilor. Prima data a fost abandonat fara multe menajamente Emil Boc, totusi lider en-titre, aparatul de partid fiind impresionat de iesirea tumultuoasa a lui Blaga, care vorbea deja ca un presedinte sadea. Filiala dupa filiala, lider dupa lider faceau declaratii publice de sustinere si de apartenenta la echipa Blaga, astfel ca victoria acestuia parea o simpla formalitate.

Iata insa ca trendul, cum se spune astazi, s-a modificat pe nesimtite. Din motive mai cunoscute si mai oculte. Si din nou, reorientari! Ca la comanda, cei mai ferventi sustinatori ai lui domnului Blaga au devenit sustinatori si mai entuziasti ai domnului Boc. Dintr-o data sau dupa o scurta, dar profunda meditatie sau uneori dupa mimate stagii de stat in cumpana. Macar formal, asa ca sa fie nitel mai elegant.

Spunea cineva ca statele n-au prieteni, ci au numai interese. Se pare ca ideea se poate extrapola si la lumea politicii in general. Nici oamenii politici nu prea au prieteni. Au numai acoliti de circumstanta.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...