De ce sunt atrăgătoare discursurile radicale. “Frustrarea clasei mijlocii explică de ce au crescut foarte mult în ultimii 15 ani populiștii”

Politicienii din România au inclus în discursul public tema combaterii extremismului. Alianța electorală PSD-PNL s-a creat, spun liderii celor două partide, și pentru a combate acest fenomen care ia amploare în țara noastră.

Partidele SOS și AUR sunt incluse în această categorie, iar sondajele le sunt favorabile. SOS, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, ar putea trece pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlamentul României, iar AUR și-a dublat numărul de procente de la alegerile precedente, arată sondajele.

În discursul de joi, 7 martie, ținut în fața liderilor europeni aflați la București pentru Congresul PPE, Klaus Iohannis a punctat importanța contracarării mișcărilor extremiste.

”Dintre toate provocările cu care ne confruntăm în prezent, una se distinge în mod deosebit prin potențialul toxic pe care îl poate avea chiar asupra fundamentului proiectului european.

Mă refer, desigur, la extremism, în toate formele sale, de la naționalismul găunos, de faţadă, până la tendinţele revizioniste care, din păcate, se manifestă din ce în ce mai virulent pe continentul nostru”, a arătat preşedintele.

Președintele a atras atenția asupra pericolelor extremismului și cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

„Votul e singurul instrument democratic prin care decidem viitorul țării noastre. De aceea, este responsabilitatea noastră să protejăm viitorul națiunii și, totodată, să rămânem vigilenți în fața curentelor extremiste care, dacă nu suntem suficient de atenți, pot deveni amenințări reale la adresa principiilor de bază ale societății noastre și a sistemului nostru de valori”, a atenționat șeful statului de Ziua Națională.

Sociologul Vasile Dâncu a declarat într-un interviu pentru Ziare.com că, mai ales într-un an electoral, este foarte greu de găsit un mijloc prin care să fie cenzurate mesajele care îndeamnă la violență. În special dacă aceste mesaje vin din partea unor politicieni.

“Discursul, chiar mai radical, este democratic, sunt legitime probabil până un anumit nivel, și nivelul acesta nu este unul al discursului ci este unul al metodelor atașate discursului. Până la urmă nici violența în spațiul politic, nici violența de limbaj, acestea nu produc lucruri bune.

Până la urmă marea problemă a celor care vin cu lucruri radicale este aceea că privesc realitatea foarte simplu, aduce realități și soluții foarte simple. Oamenii văd acest lucru, realitatea este complexă, nu poți rezolva nici cu toporul, nici cu mitraliera, cum spuneau unii marile crize de astăzi. Trebuie să vii cu specialiști, să vii cu soluții complicate, nu poți dintr-odată să rezolvi nimic, trebuie să vii cu soluții progresiv. Aici pierd, mulți dintre ei.”, a declarat Vasile Dâncu pentru Ziare.com.

Sunt șanse ca aceste mișcări să capete o amploare și mai mare în România? Cine întreține atenția asupra acestui gen de subiecte în plan extern și pe cale de consecință și în România?

“Avem în ultima vreme o aplatizare a culmii care era crescătoare a acestor curente și tendințe. Văd o stabilizare la un procent care este, după părerea mea, suportabil, nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți. Se întâmplă în toată Europa, un discurs mai degrabă radical, uneori este stimulat si de războiul hibrid al Rusiei la adresa civilizației occidentale.

Are niște teme generale care au succes din păcate și în România, înainte de acest război al Rusiei împotriva Ucrainei noi românii păream că suntem mai degrabă rusofobi, decât să fim rezonanți la un asemenea discurs. Parcă însă, în ultima perioadă mai ales temele legate de complotul împotriva României și alte teme europene să aibă audiență și în România.”, spune Vasile Dâncu.

Discursurile radicale au fost favorizate și de evenimente recente care au stârnit frustrare, cum ar fi aderarea doar parțială a României la Spațiul Schengen, dar și protestele agricultorilor din majoritatea statelor membre UE. De asemenea, gestionarea crizei economice a creat o nouă ocazie pentru discursuri radicale.

Politologul Cristian Pârvulescu a declarat recent pentru Europa Liberă că premizele unor astfel de mișcări erau create de la precedenta criză economică.

„Democrația nu este slăbită de acum, e un proces lung, a apărut în urma crizei economice din 2008 - care a avut o importanță mare în scăderea încrederii în democrație în special pentru acele categorii sociale care aveau nevoie de politici sociale, care au devenit din ce în ce mai puțin valabile. Frustrarea clasei mijlocii explică de ce au crescut foarte mult în ultimii 15 ani populiștii, extremiștii de stânga și de dreapta”, spunea Cristian Pârvulescu în urmă cu trei luni pentru Europa Liberă.

Salariile mici, inflația ridicată, dar și conflictele la graniță au contribuit la propagarea unor idei radicale. Fiind și reduse în complexitate, aceste discursuri sunt și ușor de înțeles și preluat în postări personale pe rețelele de socializare, este de părere Vasile Dâncu.

“Sunt și efectele crizei și este normal acest lucru, s-au găsit și reprezentanți mai vocali pentru asta.Este foarte greu de contracarat acest fenomen. Am văzut o grămadă de studii recente care spun că Rusia dă semne deja că se va în alegerile europene care au loc în acest an, mai sunt și o grămadă de alegeri locale cuplate cu alegerile europene, nu numai în România. Există o bătălie în acest sens. Nu știu dacă noi vom reuși prin mijloacele clasice, legale să contracarăm, va fi complicat.”, spune senatorul.

Instituțiile statului pot interveni acolo unde este vorba despre un mesaj care intră sub incidența legii, dar în cazul politicienilor nu pot interveni.

“Este o dificultate în a folosi mecanismele de fact cheking pentru că este vorba despre politică. Unele din aceste mesaje au legimitate politică, un partid politic odată ce este aprobat și este actor în alegeri are libertatea să spună ce vrea. Dacă preia asemenea ideologii este foarte greu din punct de vedere democratic să îi pui pumnul în gură unor lideri care se folosesc de asemenea teme. Mai puțin prin mijloace tehnice se poate face acest lucru.” a concluzionat Vasile Dâncu.

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...

Va candida Marcel Ciolacu la prezidențiale? „După 20 de ani, este cazul să fie un preşedinte mai de stânga. Vedem după 9 iunie”

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că va decide dacă va candida sau nu la scrutinul prezidenţial în funcţie de rezultatul alegerilor comasate - locale şi europarlamentare - din 9 iunie....