De ce Karadzici nu a fost prins in 12 ani?

Radovan Karadzici, poate cel mai cautat criminal de razboi alaturi de Ratko Mladici, a fost arestat pe 21 iulie 2008 dupa 12 ani in care s-a ascuns sub numele de Dragan Dabici.

In tot acest timp, Karadzici lucra intr-o clinica particulara din Belgrad, unde practica medicina alternativa. S-a speculat ca actele sale ar fi fost eliberate in Romania, lucru negat de autoritatile romane, iar ulterior postul de radio sarb B92 a afirmat ca actele sale au fost eliberate la Ruma, in Voivodina.

Desi se spune ca serviciile de informatii americane si britanice, in urma unui pont primit din partea serviciilor secrete germane, care, la randul lor, l-ar fi primit de la Ratko Mladici, il tineau de cateva luni sub supraveghere pe Karadzici, arestarea lui a fost hotarata de noul guvern proocidental de la Belgrad.

De ce dupa 12 ani in care Karadzici a reusit sa sfideze SUA, ONU, NATO, UE si Haga cei care l-au arestat au fost tocmai sarbii?

Pentru ca, azi, se ia un fost lider al sarbilor bosniaci, se baga la zdup, dupa care se preda Tribunalului Penal International pentru a face pe plac Uniunii Europene.

Insa daca sarbii credeau ca MAP-ul pentru Uniunea Europeana inseamna capul lui Radovan Karadzici s-au inselat.

Doar predarea lui nu este suficienta pentru exigentele UE, care cere acum si predarea lui Ratko Mladici, nimeni altul decat cel care a ajutat la prinderea lui Karadzici.

Radovan Karadzici a fost cautat 12 ani pentru crime impotriva umanitatii. Potrivit presei din Serbia, a existat pana in 2000 un acord intre el si SUA, care trebuia sa impiedice tocmai aducerea sa in fata justitiei.

Tabloidul sarb Kurier este o publicatie apropiata cercurilor nationaliste. Aceasta sustine ca Radovan Karadzici s-a aflat pana in anul 2000 sub protectia americanilor.

Ca dovada, ziarul a publicat o fotografie in care se poate vedea acordul incheiat de Karadzici cu negociatorul-sef american, Richard Holbrooke. Un document care prevede ca Statele Unite ii vor plati lui Karadzici 600.000 de dolari, ii vor pune la dispozitie o casa si mai multe garzi de corp, daca accepta sa se retraga complet din viata politica.

Acordul ar fi fost negociat si semnat, potrivit ziarului citat, in 1996. Afirmatii picante, preluate apoi si de alte mass-media sarbesti, care au adaugat informatii suplimentare.

Potrivit ziarului Blic, serviciul american de informatii CIA l-a urmarit pe Karadzici si a constatat ca acesta si-a incalcat obligatiile prevazute in acord, care nu a mai fost respectat de atunci nici de partea americana.

Dovada ar fi fost o convorbire telefonica interceptata de CIA, in care Karadzici spunea clar ca va continua sa-si conduca partidul, chiar daca se angajase sa nu o mai faca.

O decizie pe care Statele Unite au dorit sa o sanctioneze, anuland astfel protectia neoficiala, care l-a ferit pe Karadzici pana in 2000 si de posibile arestari de catre alte servicii secrete, precum cele francez si britanic.

Fostul negociator american pentru Balcani, Richard Holbrooke, neaga insa ca ar fi incheiat astfel de intelegeri cu Karadzici. Presa sarba nu il crede si citeaza o sursa anonima din serviciile secrete americane, care sustine ca nu stie "daca exista un astfel de document", dar stie ca, "la cel mai inalt nivel, Holbrooke i-a dat garantii verbale lui Karadzici".

Si fostul ministru de externe al sarbilor-bosniaci, Aleksa Buha, confirma varianta din presa sarba. Intr-un interviu la radio, fostul politician din Republica Srpska confirma existenta acordului intre Karadzici si americani. Richard Holbrooke i-ar fi promis personal ministrului de externe ca Radovan Karadzici nu va fi adus in fata Tribunalului Penal International daca va respecta acordul si nu se va mai implica politic.

Holbrooke ar fi facut aceasta promisiune in timpul unei intalniri la Belgrad, in noaptea de 19 iulie 1996. La intrevedere ar mai fi luat parte fostul presedinte iugoslav, Slobodan Milosevic, fostul ministru iugoslav de externe, Milan Milutinovic si fostul presedinte al parlamentului din Republica Srpska, Momcilo Krajisnik.

Toata povestea asta imi aduce aminte de un film american ceva mai bun decat cele de duzina, "The Hunting Party", care se bazeaza pe un articol publicat in Esquire, "Ce am facut in vacanta de vara", scris de jurnalistul Scott Anderson.

Potrivit articolului, cinci jurnalisti de razboi au facut ceea ce SUA, ONU, NATO, UE, Haga si comunitatea internationala nu au reusit: nu doar sa se apropie, ci si sa-l prinda pe Radoslav Boghdanovici (Radovan Karadzici), poreclit "Vulpea" pentru ca ii placea sa vaneze...ce altceva decat vulpi.

Boghdanovici era cautat din 1996 de catre Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) si de fortele ONU din Bosnia-Herzegovina, pe baza mandatului Interpolului pentru crime impotriva umanitatii, nerespectarea Conventiei de la Geneva (1949) si genocid (in special pentru masacrul de la Srebrenica, iar la cinci ani de la terminarea razboiului dintre sarbi si bosniaci, in 2000, se pun 5 milioane de dolari pe capul lui.

In film, Richard Gere este un jurnalist care aterizeaza in Bosnia, la 5 ani dupa razboi, incercand sa dea de urmele unui criminal de razboi, caruia i se spune Vulpea, pe nume Boghdanovici si pe capul caruia este o recompensa de 5 milioane de dolari.

Reporterul TV Simon Hunt (Richard Gere) si cameramanul Duck (Terrence Howard) au acoperit cele mai periculoase evenimente ale ultimilor ani: din Bosnia in Irak, din Somalia in El Salvador. Impreuna au scapat din bataia gloantelor, au castigat premii Emmy si au realizat reportaje fantastice.

Dar o singura zi intr-un sat bosniac schimba totul. In timpul unei transmisiuni live, Simon isi pierde firea. Imediat apoi, Duck este promovat, iar Simon pur si simplu dispare din bransa.

Cinci ani mai tarziu, Duck se intoarce la Sarajevo cu reporterul incepator Benjamin (Jesse Eisenberg), pentru a acoperi aniversarea incheierii razboiului.

Simon apare si el, o fantoma a trecutului, cu promisiunea unei informatii in exclusivitate. El il convinge pe Duck ca stie unde se ascunde criminalul de razboi cunoscut sub numele de The Fox. Pornind de la aceasta informatie, Duck si Benjamin incep o intunecata si periculoasa misiune, care-i poarta adanc in ostilul teritoriu bosniac.

Cu toate ca trailerul de la "The Hunting party" anunta cu surle si trambite ca filmul este bazat pe un caz real, pelicula filmata in Bosnia este o redare inexacta a deja celebrului articol aparut in revista Esquire.

Publicat in octombrie 2000, articolul "Ce am facut in vacanta de vara" este povestea a cinci jurnalisti de razboi, trei americani, Scott Anderson (autorul), Sebastian Junger si John Falk, si doi belgieni, Dutchman Harald Doornbos si Philippe Deprez.

Cei cinci se intalnesc in aprilie 2000 la Sarajevo si dupa cateva pahare la un bar local se hotarasc sa-l prinda pe criminalul de razboi Radovan Karadzici. Pe langa alcool, punctul de plecare al vanatorii de criminali de razboi a fost si un articol aparut in publicatia saptamanala Slobodna Bosna, populara pentru stirile senzationale potrivit carora Karadzici, protejat de o armata de oameni gata sa moara pentru el, a fost vazut in satul Celebici, din Republica Srpska (sarbii din Bosnia), in apropiere de granita cu Montenegro.

Inainte sa plece la Celebici, cei cinci jurnalisti au trecut mai intai prin orasul Foca, unde au cerut politiei internationale sub comanda Natiunilor Unite informatii despre securitatea calatoriei lor. Acolo, au reusit sa atraga atentia unui ofiter ONU din Ucraina care ii ajuta cu relatii pe cei cinci jurnalisti. Asta dupa ce este convins ca "vanatorii" sunt ofiteri CIA sub acoperire care vor sa-l prinda pe Karadzici.

Cum nu au putut sa convinga pe nimeni ca nu sunt de la CIA, jurnalistii s-au dus in Celebici, insa fara sa afle nimic nou. Intorsi in Foca, ei s-au intalnit cu un ofiter sarb sub acoperire, care, la randul lui, credea ca cei cinci sunt de la CIA. Ofiterul le-a dezvaluit jurnalistilor ca stie toate miscarile criminalului de razboi si, drept recompensa pentru ponturi, a cerut pasaport american pentru el, pentru sotia lui si pentru cei patru copii, cat si o parte din recompensa de 5 milioane de dolari.

Cu toate ca nu au fost convinsi deloc de onestitatea si sinceritatea ofiterilor ucrainean si sarb, cei trei americani si cei doi belgieni au hotarat sa-si continue vanatoarea. Vacanta de vara a celor cinci a fost condimentata cu o serie de incidente care s-au terminat cu implicarea oficialilor NATO, a personalului ambasadei SUA si culmea, chiar a celor de la CIA!

Concluzia articolului scris de Scott Anderson este ca ONU si NATO nu doar ca prezentau si inca prezinta prea putin interes pentru capturarea lui Karadzici, dar ca sabotau orice incercare de prindere a acestuia.

Teoretic, vanatoarea criminalilor de razboi in Bosnia continua si azi. Dupa ce Radovan Karadzici a fost prins, Ratko Mladic este cel care continua sa sfideze SUA, NATO, UE, Haga si toata lumea civilizata care pretinde ca il cauta. In cei 12 ani in care Karadzici s-a ascuns a scris doua carti si o piesa de teatru. Poate daca comunitatea internationala ar fi deschis un teatru de vara l-ar fi prins mai repede.

Dar probabil au fost prea ocupati sa "il caute" pe Osama bin Laden. Ar trebui totusi sa stiti si ca SUA a platit cateva pagini de publicitate in ziarele bosniace ca sa arate lumii ca prinderea criminalilor de razboi este cat se poate de serioasa. Desigur, au publicat un numar care incepe cu 800 si care poate fi apelat doar din America...

Majoritatea acuzatiilor impotriva fostului lider se refera la rolul sau in cele 44 de luni de asediu la Sarajevo, soldate cu 10.000 de morti, precum si suspectata sa implicare in masacrul a 8.000 de musulmani la Srebrenita, in 1995. Daca va fi condamnat, Radovan Karadzici risca sa faca inchisoare pe viata.

Un afroamerican a murit în timp ce era imobilizat de un poliţist în Ohio. Scena amintește de moartea dramatică a lui George Floyd. „Nu pot să respir”

Un afroamerican, Franck Tyson, în vârstă de 53 de ani, care a ieşit recent de la închisoare, suspectat de faptul că era implicat într-un accident rutier, a murit în timpul arestării, pe 18...

Violențe la cele mai recente manifestaţii pro-palestiniene. Zeci de persoane au fost arestate la o universitate din Boston. „Insulte antisemite violente”

Aproximativ 100 de persoane considerate a fi manifestanţi pro-palestinieni au fost arestate sâmbătă dimineaţa, 27 aprilie, în campusul unei universităţi din Boston. Tabăra lor a fost...